Mii de pensionari gălăţeni se împrumută la CAR pentru a-şi plăti medicamentele şi facturile curente

Peste 8.500 de pensionari au apelat de la începutul acestui an la serviciile Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Galaţi în vederea obţinerii unui împrumut. Bătrânii solicită bani pentru plata medicamentelor, a întreţinerii, a taxelor şi impozitelor, dar şi pentru a-şi ajuta copiii.

„În intervalul 1 ianuarie - 30 iulie 2009, am avut 8545 de cereri de împrumut aprobate, valoarea totală a sumelor acordate în această perioadă se ridică la 13,6 de milioane lei. Numai ieri (n.r 29 iulie) am acordat 101 de împrumuturi în sumă totală de aproape 200.000 lei”, ne-a declarat directorul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi, Ionel Hâncu
Comparativ cu aceeşi perioadă a anului trecut, reprezentanţii CARP Galaţi susţin că se înregistrează o creştere semnificativă, de aproximativ 3,6 milioane de lei. „În primele şapte luni ale lui 2009 am acordat împrumuturi în valoare totală de 13,6 milioane de lei, iar în aceaşi perioadă a anului trecut am acordat 10 milioane de lei”, a spus directorul CARP. Aceiaşi sursă ne-a comunicat că pentru acest an Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor şi-a planificat să acorde împrumuturi în valoare totală de 18 milioane de lei, însă cu siguranţă se va depăşi suma de 20 milioane de lei.
De cele mai multe ori, bătrânii recurg la această metodă forţaţi de pensiile mici, care nu le îngăduie obţinerea unui imprumut bancar.
Majoritatea cererilor de creditare sunt pentru nevoi care nu suferă amânare, precum medicamentele, tratamente, operaţii, plata întreţinerii, taxe şi impozite.
Cea mai mică sumă ce poate fi împrumutată de către un pensionar gălăţean este de 150 de lei, în timp ce suma maximă ajunge la 5000 de lei. Creditele se dau în funcţie de valoarea pensiei dar şi de fondul de care vârstnicul dispune în contul deschis la CARP. Banii trebuie returnaţi în decurs de 10-12 rate lunare. Pentru banii împrumutaţi Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi percepe o dobândă de 7,5%.
Preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) a subliniat că împrumuturi de 5.000 de lei se acordă doar pensionarilor care au un venit de cel puţin 1.000 de lei şi cel puţin doi giranţi. „Acordăm împrumuturi de 5.000 de lei doar membrilor care au o pensie de cel puţin 1.000 de lei, un fond social care să reprezinte o treime din valoarea împrumutului şi cel puţin doi giranţi”, a spus Hâncu.
Cât priveşte numărul restanţierilor, Ionel Hâncu a precizat că în evidenţele Casei de Ajutor Reciproc Galaţi figurează 252 de datornici, pentru aceştia stabilindu-se proprirea pe pensie. „Dacă beneficiarii nu îşi rambursează sumele restante conform termenului stabilit, suntem nevoiţi să solicităm Casei Judeţene de Pensii să li se pună poprire pe pensie pentru a ne recupera banii”, a menţionat directorul CARP Galaţi.

Startul lucrărilor la termocentrala Enel de la Galaţi, întârziat din cauza avizelor de mediu şi a crizei economice

Lucrările de construcţie la cea mai mare termocentrală pe cărbune din sud-estul Europei, de tip ecologic, în valoare de un miliard de euro, vor fi amânate cel puţin până la începutul anului 2010, pe motiv că nu s-a obţinut autorizaţia de mediu, dar şi din cauza actualei crize economice.

Termocentrala realizată de Enel Italia urma să aibă ca punct de pornire al lucrărilor anul 2009, astfel încât până în 2011 să poată fi dată în funcţiune. La începutul săptămânii directorul general al Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan, declara că avizele de urbanism au îngreunat startul lucrărilor, iar investiţia va fi demarată în toamna acestui an sau cel mai târziu la începutul anului viitor.Totuşi, viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, a infirmat declaraţiile directorului Zonei Libere.
Potrivit acestuia, la ora actuală nu mai există nicio problemă legată de avizele de urbanism, ci obţinerea autorizaţiei de mediu creează anumite dificultăţi. “Nu e adevărat că ar fi probleme cu avizele de urbanism. Chiar este un proiect pentru care toată Primăria lucrează la capacitate maximă, deoarece această investiţie este mai mult decât ne-am fi dorit vreodată. Noi am acordat toate avizele ce ţineau de noi, însă procedura pe mediu e complicată şi greoaie. Autorizaţia de mediu nu ţine de Primărie. Procedura de mediu durează în jur de 230 de zile. Enel a depus documentele la mediu undeva prin martie-aprilie 2009, deci prin noiembrie –decembrie de abia obţin avizul de la mediu. Deocamdată lor le trebuie de la mediu un aviz de principiu că pot face documentaţia pentru a se autoriza lucrarea. Ei merg cu documentaţia de mediu în paralel şi pentru avizul de PUZ şi pentru autorizaţie”, ne-a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
Pentru a demara investiţia, Enel are nevoie de avizele de mediu din partea Republicii Moldova şi Ucrainei. Termocentrala va fi construită la aproximativ cinci kilometri de graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina şi, fiind o zonă transfrontalieră, vor fi necesare avize de mediu şi de la autorităţile din cele două ţări.
Ciumacenco a dat însă asigurări că proiectul ce constă în realizarea la Galaţi a celei mai mari termocentrale pe cărbune din sud-estul Europei, de tip ecologic, este prins în planul strategic al italienilor de la Enel.
“Termocentrala de la Galaţi este prinsă în planul strategic, deci credeţi-mă că nu vor fi probleme nici cu Ucraina şi nici cu Republica Moldava”, a declarat Ciumacenco. De altfel, continuarea investiţiei de la Galaţi a fost confirmată şi în cadrul unei întâlniri la Roma, între reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene şi cei ai părţii italiene.
Singura problemă, potrivit lui Ciumacenco, este actuala criză economico-financiară care a afectat şi gigantul energetic italian Enel. Din acest motiv lucrările nu vor putea începe anul acesta. "Au şi italienii problemele lor. Spre exemplu, Enel la nivel mondial are vreo 8 miliarde de euro pierderi şi nu cred că anul acesta în plină criză ei vor investi în termocentrala de la Galaţi. Tehnic nu se poate anul acesta”, a adăugat Ciumacenco.
Termocentrala de la Galaţi (cu două generatoare cu o capacitate fiecare de 700-900 de megawaţi) va avea ca materii prime cărbunii aduşi din Ucraina, iar unul dintre scopurile realizării sale ar fi scoaterea regiunii de sub dependenţa energetică de gazul din Rusia.
Firma Global International 2000 din Bucureşti a concensionat 36,5 ha de teren în Zona Liberă Galaţi. Potrivit directorului general al Zonei Libere Galaţi, terenul este concesionat pe perioadă maximă, 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii cu alţi 24 de ani.

Tradiţiile de Ziua Marinei, anulate din nou

Pe fondul crizei financiare, administraţia locală de la Galaţi a anunţat că Ziua Marinei, sărbătorită pe 15 august, va fi marcată doar prin ceremonialul religios, renunţându-se astfel la tradiţionalele jocuri marinăreşti sau parada navelor militare şi civile. Deşi în fiecare an Ziua Marinei era un bun prilej de sărbătoare pentru gălăţeni, anul acesta vor fi nevoiţi să se mulţumească doar cu tradiţionalul ceremonial religios. Potrivit viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, din program vor lipsi spectacolele stradale, focurile de artificii, parada navelor militare şi civile, botezul marinarului, defilarea pe faleză a trupelor de uscat şi a fanfarei, precum şi un număr de jocuri tradiţionale marinăreşti, cum ar fi răpirea miresei, porcul la şcondru sau aruncatul şi prinderea raţelor în apă.

Anul acesta este al doilea an consecutiv când municipalitatea gălăţeană renunţă la unele tradiţii dedicate sărbătorii Zilei Marinei. Anul trecut edilul şef al oraşului de la Dunăre, Dumitru Nicolae, a renunţat la spectacolele şi artificiile programate de Ziua Marinei, pentru a dona banii sinistraţilor din nordul Moldovei. Aproximativ 33.000 de lei, reprezentând bugetul acordat Zilei Marinei, au fost trimişi sinistraţilor din nordul Moldovei.

Dezmăţ pe bani publici, sub pretextul tipăririi de pliante educative

Într-una din zilele trecute un cetăţean ne-a înştiinţat pe e-mailul redacţiei Impact despre ultimul tun regizat de aşa-zişii băieţii deştepţi din Galaţi. Respectivul e-mail trimis de câteva cadre didactice, care evident că nu au dorit să îşi facă publică identitatea, ne aduce la cunoştinţă că o fundaţie fantomă a băgat adânc mâna în bugetul Primăriilor comunale, sub pretextul tipăririi de pliante, chipurile, educative şi intitulate : „Efectele negative ale consumului de alcool”. Pliantele cu pricina au fost distribuite elevilor din unităţile de învăţământ din mediul rural. Iniţiativă lăudabilă şi folositoare, s-ar grăbi să spună unii. Numai că taman cel care a avut măreaţa idee de a distribui aceste pliante este certat cu limba română şi se afla probabil sub influenţa nefastă a alcoolului. Aşa-zisele pliante educative induc elevii în eroare chiar din titlu scris cu litere mari: „Efectele acoolului asupra organismului”. Motiv taman bun pentru copii de a învăţa câteva bancuri cu şi despre beţivi. „Preşedintele Drăghici Gheorghe nu a răspuns adreselor trimise de noi, cadre didactice din comunele Corod, Matca, Cosmeşti, Nicoreşti. Contactat telefonic un reprezentant al Fundaţiei şi-a cerut scuze şi ne-a comunicat că-şi vor corecta greşeala şi vor distribui alte pliante în luna septembrie, cu sprijin financiar din partea Consiliului Judetean Galaţi şi al primăriilor din oraşele şi municipiile din judeţul nostru. Probabil un nou tun din bani publici regizat de dl preşedinte”, se plâng dascălii.
Vrând să aflăm mai multe detalii despre acest dezmăţ pe bani publici am contactat Inspectoratul Şcolar Judeţean. De aici am aflat că, într-adevăr aceste materiale au fost trimise în şcoli, însă distribuirea lor a fost suspendată. Totuşi, câţiva primari ne-au confimat că materialele au ajuns la elevi. Nu am putut afla mai nimic despre pseudo-fundaţia pentru sprijinirea învăţământului preuniversitar. „Aceste materiale au fost trimise în şcoli, însă nu ştiu nimic despre fundaţie, nu am auzit de ea. Acţiunea lor nu a fost aprobată de Inspectoratul Şcolar. În urma informaţiilor primite legate de aceste pliante am anunţat toate şcolile că toate materialele publicitare ce sunt introduse în şcoli trebuie prezentate elevilor doar cu aprobarea inspectoratului”, ne-a declarat Mitică Dudău, inspector şcolar adjunct la ISG Galaţi.
Pe de altă parte, de la primarul comunei Corod am aflat că pentru pliantele respective preşedintele Fundaţiei i-a cerut 1000 lei. În schimb, niciun angajat al Primăriei nu a sesizat greşeala din text. „Da, e adevărat. Am fost implicaţi în acest proiect, am contribuit cu 1000 de lei şi pentru suma aceasta mi-au dat 1000 de pliante. Au fost imparţite în ultima săptămână de şcoală şi sincer au trecut şi prin mâna mea, dar nu am văzut greşeala. Nu ştiu ce se mai poate face acum, dacă se pot reface o să mă interesez. Nu îl cunosc pe domnul Drăghici, ştiu ca a venit atunci la mine pentru aceasta iniţiativă, dar nici numele nu l-am reţinut bine", ne-a mărturisit primarul din comuna Corod, Cârjeu Vasile.
Acelaşi lucru l-am aflat şi de la edilul comunei Smârdan. Diferenţa este că de data aceasta Primăria a scos din buzunar 500 lei. „A venit şi la noi în comună această fundaţie să distribuie în şcoli pliante. Pentru aceste pliante a trebuit să contribuim cu 500 lei. Recunosc sincer că nu am văzut greşeala din text”, ne-a spus Constantin Stroea, primar al comunei Smârdan.
Un simplu calcul ne arată că, dacă fundaţia a încasat în medie 1000 lei de la fiecare din cele 30 de primării, reiese în jur 30.000 lei. Asta în condiţiile în care 1000 de pliante fac cel mult 4.000 lei. În consecinţă, o afacere cât se poate de profitabilă pe timp de criză.
Despre ”Fundaţia pentru sprijinirea învăţământului preuniversitar” am aflat de pe site-ul Ministerului de Finanţe că este recent înfiinţată şi este activă din 2009, are sediul pe strada Basarabiei, nr.142, bl N 3A, Parter. Contactaţi telefonic reprezentanţii Fundaţiei nu au binevoit să vorbească cu noi, trântindu-ne pur şi simplu telefonul în nas.

Pecistul Avram ori e prost, ori chiar e prost

L-am întrebat pentru a treia oară pe viceprimarul Ciumacenco când draku va fi demolată bariera lui Avram din faţa Centrului Cultural, amplasată acolo pe şest, în mod ilegal şi cât se poate de abuziv. Răspunsul a fost acelaşi pe care mi l-a dat şi acum trei săptămâni, timp în care nu s-a întâmplat desigur nimic: „Vă asigur că bariera va fi demolată”. Când? Nu se poate şti însă. O secretomanie tâmpită şi fără nicio noimă, care nu ne mai miră deloc. Culmea, chiar şi după ce a fost somat de Primărie să demoleze bariera, şmekerul de Avram continuă să stea ca prostu’ în popuşoi şi să facă din domeniul public moşia lu’ tacsu.

Criza sărăceşte bugetul de stat cu 9 milioane de euro

Încasările la bugetul statului colectate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi sunt în scădere faţă de anul trecut cu aproximativ 9 milioane de euro. În primele şase luni ale acestui an s-au încasat la bugetul consolidat al statului 713 milioane de lei, mai puţin cu 35 milioane de lei decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La capitolul buget de stat s-a încasat cu 33 milioane mai puţin decît anul trecut, la bugetul fondului de şomaj s-a înregistrat un minus de 5,8 milioane lei, iar la bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate s-a încasat cu 2,3 milioane mai puţin decât în primele şase luni ale lui 2008. Doar la capitolul asigurărilor sociale se observă o uşoară creştere, de la 260 milioane de lei la 267 milione lei.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Publice Galaţi, George Marinescu, a comunicat că instituţia are de recuperat şi arierate în valoare de 39 de milioane de euro, din care 18,7 milioane euro reprezintă arierate din 2008 şi 19,2 milioane de euro din cele constituite în cursul anului 2009. Reprezentanţii DGFP Galaţi consideră că principală cauză care a condus la scăderea volumului de încasări în perioada analizată faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost încetinirea activităţii economice.
Potrivit Oficiului Registrului Comerţului (ORG) Galaţi, de la începutul anului de 2009 şi până în prezent, în jur de 2.900 de societăţi au fost nevoite să pună capăt activităţii, ca efect al recesiunii economice, dar şi al unor măsuri fiscale extrem de controversate, precum celebra taxa „Pogea”. Dacă în 2008 pe parcursul primelor şase luni un număr de 381 de societăţi se aflau în insolvenţă, reorganizare sau faliment, în 2009 numărul acestora a atins cifra de 442.

Primirea unei locuinţe ANL, încă în faza de utopie

În anul de graţie 2009 achiziţionarea unei locuinţe ANL a devenit un lucru aproape irealizabil şi extrem de spinos pentru marea majoritate a tinerilor gălăţeni. Pe lângă o sumedie de criteriii mai mult sau mai puţin semnificative cum ar fi vârsta ( mai puţin de 35 de ani), situaţia locativă actuală, starea civilă actuală, starea de sănatate, vechimea cererii, nivelul de studii sau pregătire profesională, de cele mai multe ori pentru primirea unei locuinţe ANL tinerii trebuie să treacă şi de birocraţia abuzivă din Primăria Galaţi. Culmea, chiar şi după ce reuşesc să treacă de feţele ursuze din Primărie, tinerii se împiedică de un lucru şi mai grav - lentoarea şi apatia autorităţilor. Cel mai convingător exemplu în acest sens este faptul că în ultimul an jumătate nici măcar un amărât de apartament ANL nu a fost repartizat în municipiul Galaţi. Desigur, motivul cel mai adesea invocat şi cel mai plauzibil este absenţa banilor, nicidecum ritmul năucitor de lent al modului în care se derulează lucrările. De pildă, în ultimul an jumătate peste 4.000 de tineri şi familii cu probleme sociale au solicitat ajutorul municipalităţii pentru a primi o locuinţă ANL, însă în zadar. Dintr-un total de peste 3.000 de cereri de locuinţe ANL, doar 1.024 de dosare au fost punctate, restul de 2.382 au fost respinse pe criteriul depăşirii vârstei de 35 de ani sau a neactualizării. Totuşi, e lesne de înţeles aproape pentru oricine că lista aprobată de Consiliul Local (CL) nu prezintă însă şi certitudinea că tot atâtea locuinţe vor fi date în folosinţă în acest an. Primarul PSD al Galaţiului, Dumitru Nicolae, a afirmat în nenumărate rânduri că repartiţiile se vor face în funcţie de apartamentele care se vor construi. Până atunci, să nu neglijăm faptul că municipalitatea are de finalizat cele 92 de apartamente încă în lucru de acum doi ani. Semn că se lucrează mai ceva ca în Legenda Meşterului Manole.
Un calcul cât se poate de estimativ ne arată că, în cazul în care municipalitatea ar reuşi performanţa de a construi în jur de 50 de apartamente ANL pe an, persoana cu numărul 1024 de pe lista aprobată de CL ar trebui să intre în posesia mult aşteptatului apartament în circa 21 de ani. Cel mai probabil, niciodată. În primul rând, pentru că respectiva persoană s-ar putea să renunţe la a-şi mai actualiza cererea. În al doilea rând, pentru că va depăşi cu siguranţă vârsta legală pentru acordarea unei locuinţe sociale. În consecinţă, un solicitant al unui apartament ANL pentru tineri ar lua casa la pensie. Cât priveşte renumita „pilă” extrem de folositoare în achiziţionarea unei locuinţe ANL, vom reveni pe larg în altă ediţie.

Cartierul fantomă ANL din Galaţi – o porţie mare de tăcere

Întrebat în cât timp va primi locuinţă ANL persoana cu numărul 1.024 de pe lista aprobată de Consiliul Local, primarul Nicolae a răspuns senin, pasiv şi cât se poate de sec: „Când ne dă Guvernul bani". Totuşi, primarul Nicolae se laudă că în 2009 va ridica 300 de locuinţe ANL în Cartierul Siret şi micro 17. „Am solicitat 600 de miliarde de lei vechi pentru construirea a 300 de apartamente în cartierul Siret. Bani să începem avem, dar nu ştim dacă găsim bani pentru a termina ceea ce începem". Aproape nimic însă despre finalizarea blocurilor ANL începute acum doi ani din Cartierul Siret.
Pe acelaşi subiect, secretarul de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Răzvan Murgeanu, a anunţat cu ceva timp în urmă la Galaţi că nu se vor efectua construcţii noi de locuinţe ANL decât după finalizarea celor încă în lucru. "Trebuie să terminăm ce-am început şi după aceea ne angajăm în alte lucrări, pentru că e o nebunie să începi 100.000 de lucrări ştiind clar că n-ai buget să le termini. Această practică trebuie curmată pentru că suntem prea săraci ca să construim ieftin şi prost", a subliniat oficialul.
Potrivit raportului oficial al primarului Nicolae (PSD) în anul 2007 s-au predat la cheie doar 64 de locuinţe ANL. Alături de cele 64 de apartamente, predate tinerelor cupluri fară locuinţă, s-au mai aprobat 22 de repartiţii destinate unor familii evacuate din casele nationalizate, dar s-au semnat şi actele necesare pentru acordarea unor terenuri destinate construirii prin credit ipotecar a 32 de apartamente. În anul 2008, nici măcar o locuinţă ANL nu a fost finalizată.
Una dintre explicaţiile crizei de apartamente din municipiul din sud-estul ţării a stat în blocarea dezvoltării cartierului ANL- "Dimitrie Cantemir" dintre Galaţi şi Brăila. Ei bine, după ce au fost construite primele blocuri de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) în cartierul Dimitrie Cantemir, autorităţile brăilene au început să atace în instanţă statutul terenului şi autorizaţiile de construcţie emise de municipalitatea vecină.
Certurile dintre administraţiile locale din cele două judeţe în privinţa încasării taxelor au dus astfel la stoparea lucrărilor. Din acest motiv, în şase ani s-au ridicat doar nouă blocuri. Proiectul ANL de ridicare a cartierului "Dimitrie Cantemir" este inclus în realizarea unei aglomerări urbane între Galaţi şi Brăila ce ar urma să adăpostească, conform proiectelor iniţiale, peste 500.000 de oameni până în 2020.

Epava navei Transilvania, scufundată în 1979, mai stă cel puţin trei luni în apele Dunării

Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi a anunţat prelungirea cu trei luni de zile a contractului firmei SuperQuatro SRL, societatea care a fost angajată să scoată la suprafaţă epava navei Transilvania, scufundată acum 30 de ani la Dana 18 din Portul Galaţi, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News).
Lucrările pentru ranfluarea epavei navei „Transilvania” din Portul Comercial Galaţi au început încă de anul trecut şi sunt executate de firmă românească - Superquatro Grup. Valoarea totală a contractului cu tot cu TVA se ridică circa 15 milioane de lei noi. Contractul a fost semnat pe 21 iulie 2008, iar termenul limită stipulat în contract era data de 23 iulie 2009. Directorul APDM, Mihai Ochialbescu, susţine că motivele pentru care a fost acceptată prelungirea termenului limită stipulat în contract sunt anumite lucruri ascunse, cum ar fi epiuri (dig de piatră) sub navă cu o lungime de 30 metri, care nu au putut fi depistate la timp şi au îngreunat astfel lucrările de ranfluare a epavei.
„Acesta a fost punctul de vedere al comisiei tehnice din cadrul APDM, după ce a verificat toate documentele prin care firma Super Quatro solicita prelungirea contractului. De-a lungul timpului, firma a întâmpinat dificultăţi, lucruri ascunse care nu au putut fi trecute în caietul de sarcini. S-au găsit epiuri sub navă cu o lungime de 30 metri, care nu au putut fi depistate înainte. În plus, sub navă s-au găsit cabluri şi lanţuri, care la fel nu au putut fi trecute în caietul de sarcini şi au trebuit scoase suplimentar. Altă problemă a fost natura terenului, care a fost extrem de dur”, a declarat directorul APDM, Mihai Ochialbescu.
Deşi nu s-a respectat data limită prevăzută în contract, directorul APDM susţine că firma Super Quatro nu va fi primi penalizări. „Odată ce am încheiat un act adiţional şi există un articol care spune că în cazul în care pe parcursul derulării lucrărilor apar întârzieri ce nu se datorează culpei presatorilor părţile pot stabili de comun acord revizuirea termenilor de executare a servciilor”, a spus Ochialbescu.
Conducerea APDM Galaţi apreciază că valoarea contractului nu va suporta majorări, firma primind banii doar la finalizarea lucrărilor, anume pe 23 octombrie 2009.
„Preţul este ferm şi nerevizuibil. Suma de bani este prinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al APDM şi vor veni de la Guvern. Deocamdată, am primit doar 5 milioane lei. Firma SuperQuatro va primi banii însă pe 23 octombrie, doar după ce va finaliza lucrările de ranfluare a epavei navei Transilvaniei”, a mai adăugat Ochialbescu.
Motonava de pasageri construită în 1938 pe un şantier danez, Transilvania, era destinată crozierelor de lux pe Marea Neagră şi Marea Mediterană. Nava avea următoarele caracteristici: lungime 132 m, lăţime, 17 m, pescaj, 5,7 m, greutate 5.160 TDW. Nava are corpul din oţel nituit, trei punţi, compartimentul maşini aşezat la prova, două motoare Diesel în 2 timpi cu simplu efect, 12 cilindri, 2 elice, puterea totală de 23.000 C.P. În data de 17 septembrie 1979, nava s-a înclinat şi s-a răsturnat în dreptul danelor 17-18 port Comercial Galaţi. Distanţa minimă între cheu şi epavă este de de circa 20 metri, iar cea maximă este circa 45 metri.
Potrivit şefului APDM Galaţi, prezenţa epavei la Dana 18 din Portul Galaţi are următoarele consecinţe negative: blocarea frontului danelor 18-21 în lungime de 440 m, colmatarea intensă a danelor adiacente, corelată cu imposibilitatea realizării în condiţii de siguranţă a lucrărilor de dragaj, imposibilitatea efectuării lucrărilor de reabilitare a cheului danelor care are o vechime de peste 50 de ani, impactul negativ asupra mediului din cauza pericolului de poluare chimică a mediului acvatic.
Pentru scoaterea epavei au fost prevăzute fonduri de la bugetul de stat prin lista de titluri a Ministerului Transporturilor, CN APDM Galaţi ca autoritate contractantă a organizat şi derulat procedura de licitaţie în conformitate cu prevederile OUG. 34/2006.

Impozitul forfetar a pus lacăt pe 2900 de firme gălăţene

Pentru a evita plata impozitului forfetar, taxă introdusă de ministrul Pogea, 2.900 de firme gălăţene au dat buzna la Oficiul Registrului Comerţului Galaţi pentru a-şi înceta temporar activitatea firmelor. Potrivit Oficiului Registrului Comerţului (ORG) Galaţi, de la începutul anului de 2009 şi până în prezent, în jur de 2.900 de societăţi au fost nevoite să pună capăt activităţii, ca efect al recesiunii economice, dar şi al unor măsuri fiscale extrem de controversate, precum celebra taxa „Pogea”. Dacă în 2008 pe parcursul primelor şase luni un număr de 381 de societăţi se aflau în insolvenţă, reorganizare sau faliment, în 2009 numărul acestora a atins cifra de 442.
Tot din punct de vedere statistic până mai ieri erau înregistrate la Registrul Comerţului un număr de 28.488 societăţi încă în viaţă, din care 6.103 sunt întreprinderi individuale, 22.351 sunt societăţi comerciale şi 34 sunt unităţi cooperatiste. Preşedintele Patronatului Intreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi (IMM), Marian Filimon, atrage atenţia că „impozitul lui Pogea” este un lucru extrem de păgubos pentru economie, cu consecinţe grave. Acesta semnalează că, din cauză că circuitul este închis foarte multe societăţi ajung să intre în blocaj financiar. Un alt blocaj este faptul că nu se mai restituie TVA-ul, fiind societăţi care au de încasat la ora actuală de pe urma TVA-ului sume de ordinul sutelor de milioane.
Un studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România pe un eşantion de 1.099 de înteprinzători din toată ţara arată că, în perioada octombrie 2008-martie 2009, peste jumătate din IMM-uri (57,58%) şi-au redus activitatea, 23,39% din firme funcţionează la aceeşi parametri, 14,80% dintre companii au dat faliment, iar 4,22% dintre agenţii economici au avut o evoluţie ascendentă. Acest studiu mai arată că 24,70 % dintre întreprinzători preconizează că intensitatea cea mai mare a crizei va fi în trimestrul II 2009, în timp ce 21,25% din persoane opinează că punctul culminant al recesiunii va fi spre sfârşitul anului 2009, 16,40% din oamenii de afaceri anticipează un maxim trimestrul I din 2010, iar 11,17% dintre cei anchetaţi consideră că apogeul va fi atins în trimestrul II din 2010.

Judeţul Galaţi, codaş la promovabilitatea examenului de bacalaureat

Judeţul Galaţi înregistrează cel mai mic procent de promovabilitate la Bacalaureat, de 59,82%, cu 5 procente peste nivelul anului trecut. Potrivit datelor centralizate de către Inspectoratul Școlar Județean, la Galaţi, dintr-un număr de 5853 de elevi doar 3501 (59,82%) au obţinut au absolvit examenul de bacalaureat, iar 2.336 (39,91%) au fost declaraţi respinşi. Un număr de 2225 de elevi au obţinut media 5, în timp ce 111 elevi au obţinut între 5 şi 5,99, 782 de elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, 1080 de elevi au obţinut medii între 7 şi 7,99, 988 de elevi au avut rezultate între 8 şi 8,99, 648 au obţinut medii între 9 şi 9,99, şi doar trei elevi au promovat examenul de bacalaureat cu nota 10. Niciun liceu din Galaţi nu a obţinut promovabilitate de 100%, şi doar trei elevi, de la Colegiul 'Vasile Alecsandri', au obţinut media 10. Reprezentanţii ISJ susţin că vor demara o serie de controale la liceele şi grupurile şcolare unde s-au obţinut rezultate slabe la examenul de bacalaureat. Măsuri se vor lua la liceul „Tudor Vladimirescu”, unde doar un elev din 19 a absolvit examenul, dar şi la liceele şi grupurile şcolare unde s-a înregistrat o promovabilitate sub 40 %. „Se va face o evaluare serioasă a managementului din aceste unităţi. Acolo unde constatăm lipsă de performaţă se vor lua măsuri drastice. Aceşti directori de şcoli trebuie să arate performanţă. Nu a cerut nimeni prmovabilitate de 100%. Nu vorbim de întrecere socialistă în învăţământ, dar nu este posibil ca la un colegiu, cum este cel din Tecuci, ca mai mult de un copil din doi să nu ia bacalaureatul. Din păcate, nivelul învăţământului gălăţean nu este unul mulţumitor”, a afirmat Doru Resmeriţă, inspector general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. Potrivit reprezentanţilor ISJ, în ultimii cinci ani la nivelul judeţului Galaţi nu s-a mai înregistrat un procent de promovabilitate la BAC de peste 75%. Anul trecut doar 55 la sută dintre candidaţi au promovat examenul de bacalaureat.
A doua sesiune a Bacalaureatului se va organiza în a doua parte a lunii august. Perioada de înscriere este 12-17 iulie. Fiecare elev se va înscrie la liceul sau grupul şcolar pe care l-a absolvit.

Peste 1800 de contestaţii depuse la BAC

Un număr de 1.834 de contestaţii au fost depuse de către elevii nemultumiţi de rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat din acest an. Inspectorul şcolar general adjunct Laura Marin din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi ne-a comunicat că cele mai mari nemulţumiri au fost în privinţa notelor la Matematică – 685 şi Limba şi Literatura Româna- 641. Lucrările vor fi recorectate în perioada 6, 7 ,8 iulie, iar rezultate finale vor fi publicate pe 9 iulie.
Printre liceele care au obţinut rezultate bune se numără Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", unde promovabilitatea a fost de 99,50%, colegiul "Emil Racoviţă”, Seminarul Teologic „Sf. Apostol Andrei”, şi Colegiul „Costache Negri”. Cele mai slabe rezultate s-au înregistrat la grupurile şcolare, unde procentul de promovabilitate a fost sub 40%. Cel mai mic rezultat s-a obţinut însă la Grupul Şcolar "Tudor Vladimirescu", unde doar un elev a promovat examenul de bacalaureat.
Cei 2.336 de elevi gălăţeni care nu au absolvit examenul de bacalaureat au ocazia să fie testaţi la cea de-a doua sesiune, care va avea loc în a doua parte a lunii august. Perioada de înscriere este 12-17 iulie. Fiecare elev se va înscrie la liceul sau grupul şcolar pe care l-a absolvit.

O gălăţeancă de 22 de ani, infectată cu virusul gripal AH1N1

Primul caz de infectare cu noul virus gripal AH1N1, la Galaţi, a fost confirmat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino". Este vorba despre o tânără de 22 de an,din Galaţi, sosită din Marea Britanie. Medicii declară că, pentru prima oară de la apariția îmbolnăvirilor cu virusul A/H1N1 în România, se confruntă cu un caz mai complicat, pacienta din Galați suferind și de pneumonie. „Din acest motiv, s-a luat decizia ca aceasta să fie transferată la Institutul „Matei Balș” din București, unde primește tratament adecvat. Autoritățile sanitare au demarat investigația epidemiologică pentru depistarea tuturor contacților. Astfel, numărul cazurilor de gripă A/H1N1 din România se ridică la 41”, se precizează în comunicatul Ministerului Sănătăţii.
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică (DSP) Galaţi a trimis, joi dimineaţa, către Institutul Cantacuzino de la Bucureşti probe recoltate de la trei persoane, un bărbat, de 48 ani, şi o tânără de 22 ani venită din Marea Britanie, dar şi de la un copil de 1 an şi 7 luni venit din Spania, împreună cu părinţii. Din fericire, în cazul copilului şi al bărbatului probele biologice date spre analiză au fost negativ.

Fosta directoare de la DGASPC acuzată de deturnare de fonduri dintr-un proiect european

Marinela Dobrea, fosta directoare a Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului Galaţi, este acuzată de către actuala directoare - Manon Cristoloveanu, că ar fi făcut dispărută o sumă de peste 50.000 euro dintr-un proiect PHARE. Proiectul în cauză este denumit „Centru transfrontalier de training pentru asistenţii personali”, finanţare în derulare în cadrul Programului PHARE de bună vecinătate între România - Republica Moldova 2004 - 2006 şi viza amenajarea în cartierul Micro 20 a unui centru de pregătire a asistenţilor. Conform proiectului, bugetul total aprobat pentru această investiţie era de 152.777,78 euro, din care finanţarea nerambursabilă (în valoare de 90%) era de 137.500,00 euro, iar cofinanţarea DGASPC (în valoare de 10%) de 15.277,78 euro. Sumele lipsă au fost constatate în urma unui audit, care a scos la iveală că nu s-a realizat mai nimic din acel proiect, deşi o parte din sumă a fost încasată. În acest sens, Ministerul Dezvoltării şi Locuinţei a trimis notificarea că se impune returnarea fondurilor PHARE în valoare de 51.614 euro. Cazul se află şi pe masa de lucru al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Deloc surprinzător, vinovaţi de lipsa banilor sunt Ciprian Magria, coordonatorul proiectului, precum şi fosta directoare care a furat de la gura bieţilor orfani, Marinela Dobrea. Un exemplu nesimţit despre modul în care au fost cheltuite fondurile europene este şi achiziţionarea unui microbus Citroen, în valoare de 64.000 de lei. Ei bine, acest autoturism a fost cedat către Fundaţia “Speranţa Danubiană”, ONG în cadrul căruia Marinela Dobre este cenzor, date ce ar putea duce la un posibil conflict de interese. Mai mult, persoana care a reprezentat fundaţia respectivă era Anca Iamandi, actualmente Anca Magria, soţia coordonatorului de proiect Ciprian Magria. Reamintim că, directoarea demisă de la Direcţia pentru Protecţia Copilului din Galaţi, Marinela Dobrea, este acuzată că, prin intermediul unei rude, a primit mii de euro pentru angajările pe care le-a făcut în instituţie. În plus, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului au descoperit în instituţie nereguli financiare de ordinul a câteva mii de euro. Autorităţile care anchetează cazul “Dobrea” au mai constatat că fosta directoare a DGSPAC Galaţi a vorbit la telefonul de serviciu, în perioada concediului medical, în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut, de 3.200 euro.

Penitenciarul Galaţi se află in colaps financiar

Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă de la Galaţi a acumulat datorii neachitate către furnizorii de servicii publice, în valoare totală de 126.441 de lei, iar către furnizorii de hrană pentru deţinuţi figurează cu o datorie de 173.000 de lei. Informaţia a fost confirmată şi de directorul Penitenciarului Galaţi, judecătorul Neculai Burlibaşa. Potrivit acestuia, instituţia pe care o conduce are de achitat facturi către furnizorii de alimente în valoare de 173.000 de lei, sumă restantă la gaz metan, pe lunile mai - iunie, de 40.666 lei, la apă de 33.289 lei, iar la lumină de 52.456 de lei, totalul pe utilităţi fiind de 126.411 lei. Furnizorii de hrană au încetat livrările către penitenciar întrucât serviciile lor nu au mai fost achitate de la 1 aprilie. În aceste condiţii, conducerea penitenciarului a apelat la rezerva proprie de alimente, însă este una redusă. “În prezent, avem un stoc de rezervă ce ne asigură posibilitatea să supravieţuim trei- patru zile”, a spus judecătorul Neculai Burlibaşa. Pentru achitarea datoriilor către furnizori penitenciarul trebuie să primească realocări bugetare de la Administraţia Naţională a Penitenciarilor (ANP). Condiţiile dificile cu care se confruntă Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă de la Galaţi au fost făcute publice şi de către liderul sindical Radu Hilohe. “Sporurile de confidenţialitate s-au făcut cu întârziere, de un an nu se acordă bilete de odihnă şi tratament, iar orele suplimentare efectuate în perioada noiembrie 2008 - ianuarie 2009 nu au fost plătite”, a spus Hilohe.

Deviza Parcului Industrial - decât mult şi fără rost, mai bine puţin da' prost

De mai bine de cinci ani, autorităţile gălăţene ne ameninţă cu construirea unui gigant parc industrial, menit să creeze circa 30.000 de locuri de muncă. Între timp, lucrurile au luat o altă turnură. Parcul de la Galaţi a rămas doar la stadiul de intenţie, nematerializându-se nici măcar o investiţie nouă în cadrul acestuia. Nu s-a ţinut cont nici măcar de recomandările Uniunii Europene pe care România ar trebui să le aplice în viitorul apopiat, adică scoaterea unităţilor industriale în afara oraşelor.
Să ne amintim puţin şirul evenimentelor: În anul 2003, acţionarii societăţii, Consiliul Local Galaţi şi Consiliul Judeţului Galaţi, în cooperare cu Regia Autonomă Administraţia Zonei Libere Galaţi, au decis constituirea şi finanţarea unui parc industrial la Galaţi, investiţie în valoare de 17.492.340 lei. Un argument important au fost avantajele şi oportunităţile existente în zona Galaţi, printre care amplasarea geografică a Galaţiului (pe malul stâng al Dunării, într unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România). Conform proiectului iniţial, parcul are o suprafaţă de 21,8ha, iar în primă fază ( primul an şi jumatate), ar fi trebuit delimitate parcele printr o reţea de drumuri, împărţite pe activităţi. De pildă, industria de procesare a produselor siderurgice, tehnologia informatică, industria alimentară, industria navală etc. În conformitate cu legislaţia actuală, parcurile industriale trebuie să aibă acces la un drum national sau european şi racordat la reţelele de utilităţi. Mai mult, titlul de parc industrial este atribuit doar dacă societatea-administrator demonstrează, în studiul de fezabilitate, că în perimetrul respectiv vor fi realizate investitii in infrastructură, utilităţi şi construcţii. Desigur, acest obiective nu s-au realizat, deşi în zonă s-a cheltuit o mulţime de bănet aiurea. Aşadar, cel puţin până la proba contrarie, parcul industrial râmâne doar o găselniţă electorală.

Parcul industrial nu va mai exista nici măcar pe hârtie

Conform unor economişti, în curând parcul industrial de la Galaţi nu va mai exista nici măcar pe hârtie. Motivul e simplu. Se pare că marea majoritatea a investitorilor nu se mai arată interesaţi să investească în acestă zonă, ci preferă partea de Vest a ţării. Alt lucru demn de luat în calcul ar fi faptul că, la ora actuală, Galaţiul este socotit a fi unul din cele mai vulnerabile judeţe din punct de vedere economic. Spe exemplu, dacă acum 4-5 ani oraşul de la Dunăre se situa pe primele locuri ca şi contribuţie la Produsul Intern Brut (PIB), iată că în anul de graţie 2009 se situează pe un jenant loc 27. Alt considerent major ar fi chiriile exorbitante pe care le percep autorităţile gălăţene, fapt care duce automat la alungarea investitorilor. Nu e de mirare de ce mari investitori precum Carrefour şi Promenada Mall au deschis magazine de peste 40 de milioane de euro în Brăila, şi nu în Galaţi.

Autorităţile gălăţene sunt impotente la capitolul „investiţii”

Conform jurnaliştilor de la „Financiarul”, judeţul Prahova este una din zonele cele mai căutate de investitori. De pildă, aici funcţionează nu mai puţin de opt parcuri industriale, iar de curând a fost demarat proiectul unui nou parc, investiţie ce aparţine companiei Alianso Bussinesc Park de peste 1,3 miliarde de euro, care ar urma să creeze 20.000 de locuri. Revenim pe meleaguri covurluiene, la aşa-zisul parc industrial de la Galaţi, pentru a menţiona că de-a lungul timpului, mai exact din 2004 şi până în 2008 s-au alocat câteva miliarde de lei. Însă un lucru e cert: nu e de ajuns să ai potenţial, bani, investitori sau forţă de muncă, trebuie să şi vrei să faci ceva. Un exemplu cât se poate de elocvent în acest sens este judeţul Brăila, care deşi nu are un parc industrial a reuşit să atragă în ultimii ani de aproape zece ori mai mulţi investitori decât Galaţiul. Alt exemplu de reuşită este Zona Liberă care în ianuarie 2009 avea o suprafaţă totală concesionată către clienţi de 664.797 mp. Gradul de ocupare faţă de totalul disponibil spre concesiune este de aproximativ 75%. În restul de 25% sunt incluse şi suprafeţele amenajate din fonduri proprii sau atrase de catre regie însumând aproximativ 10.500 mp sub forma de facilităţi de depozitare. În ceea ce priveşte profiturile brute acestea, au înregistrat creşteri de la an la an începând cu 2005 când s au situat la un nivel de 70.796 lei de 4,15 ori mai mult decât la nivelul anului 2004. Anul 2006 a înregistrat şi el o creştere la nivel de profit brut în suma totală de 111.005 lei, de 6,5 ori mai mult decât ân 2004. Anul 2007 a înregistrat un profit brut de 380.969 lei de 22,31 ori mai mare ca în 2004. Profitul brut înregistrat în anul 2008 este de 49,29 ori mai mare decât cel corespunzător anului 2004, de 11,89 ori mai mare decât cel din 2005 si de 7,59 ori mai mare ca cel din 2006.

Se confirmă o meteahnă!

Un alt cusur al parcului industrial se pare că este cel legat de inginerul Viorel Munteanu, numit director de primarul Nicolae înainte ca acel parc să existe efectiv. Mai exact, este ca şi cum ai numi la un bloc administrator înainte ca blocul să fie construit. Cu toate acestea, dl Munteanu nu recunoaşte că ar fi directorul general al SC Industrial Parc SRL Galaţi, plătit din bani publici, ci este „doar cel care îl va exploata”. Tot de la dânsul am aflat că, pe fondul crizei economice, lucrările la parc au fost sistate, iar anul acesta nu s-a alocat niciun leu măcar. Totuşi, acesta spune că au existat oarece investitori, însă criza bat-o vina i-a alungat pe toţi. Întrebat despre stadiul lucrărilor la parcul industrial viceprimarul Ciumacenco a recunoscut că „în parc nu există niciun investitor”. Mai mult, în zonă nu sunt utilităţi de niciun fel iar clădirea administrativă a parcului nu a fost nici ea finalizată. Surprinzător, Ciumacenco îl contrazice pe ing. Munteanu şi afirmă că pentru parc anul aceasta s-au alocat în jur de 20 de miliarde lei vechi. În consecinţă, la parc se lucrează pe brânci, aidoma Legendei Meşterului Manole.

După ce ne-au otrăvit sufletele, indienii de la Mittal ne-au cianurat şi apele

Încă o veste extrem de nocivă pentru comunitatea gălăţeană: un mal uriaş de zgură ne-a otrăvit apele. Asta după ce la fiecare 30-40 de minute, indienii de la Mittal au grijă să acopere Galaţiul cu un nor de praf şi substanţe toxice. La ora actuală, poluarea din Galaţi a atins cote alarmante, încât nu e de mirare că am ajuns să respirăm bioxid de carbon şi să expirăm oxygen SH. Vă întrebaţi cumva ce făuresc autorităţile în tot acest timp? Ei bine, mai nimic. Preferă doar să fie complice, în loc să sancţioneze drastic şi la timp orice încălcare a normelor de mediu. Să amintim de business-ul fals a anglo-indienilor de la Arcelor Mittal care, potrivit contractului de privatizare în 2001, până la sfârşitul anului 2006 ISPAT Sidex va investi 76,7 milioane USD în protecţia mediului, iar în perioada 2007-2008, va investi încă 34,5 milioane USD în îmbunătăţirea mediului? Nu ştim dacă se mai merită să ne irosim nervii şi timpul degeaba. Fireşte, aşa-zisele investiţii realizate de Mittal au fost cam de fiecare dată supraevaluate şi nu au privit nicidecum controlul emisiei de gaze, controlul evacuării deşeurilor în apele curgătoare sau protecţia solului şi a apelor. De pildă, ultima realizare catastrofală a lui Mittal s-a petrecut zilele trecute, când un ditamai malu’ de zgură s-a prăbuşit în canalul de legătură dintre lacurile Mălina Nord şi Mălina Sud, obturând curgerea naturală a apelor. Incidentul s-a petrecut, bineînţeles, din cauza exploatării neglijente şi haotice a Haldei de Zgură de către firmele indianului, Grand Smith International şi SC Ady Toma, care nu au respectat normele de protecţie a mediului şi nici măcar faptul că, potrivit autorizaţiei de exploatare, au o interdicţie de 300 de metri să se apropie de canal. Astfel, din cauza malului prăbuşit, canalul a fost afectat grav de deşeurile industriale şi reziduri pe o lungime de 300 de metri. Mai mult, comisarii de mediu avertizează că există riscul ca apele deteriorate colectate de lacul Mălina Nord să se reverse peste zgura prăbuşită în canal şi să ajungă în iazul piscicol Mălina. Nu este exclusă nici varianta ca deşeurile industriale să ajungă în Siret, iar apoi în Dunăre. Tot de la reprezentanţii Gărzii de Mediu Galaţi am aflat că cele două firme, Grand Smith Internaţional şi SC Ady Toma, se ocupă doar cu exploatarea fierului, însă nu şi cu depozitarea zgurei într-un mod adecvat, aşa cum firesc ar fi trebuit să se întâmple. „În autorizaţia lor de mediu era stabilit doar recuperarea fierului vechi, pe noi ne interesează şi depozitatea zgurei. Ea trebuie folosită, nu trebuie lăsată să creeze presiuni. Vom cere astfel revizuirea autorizaţiilor în aşa fel încât zgura să fie valorificată de urgenţă. Toate societăţile vor fi sancţionate. Astăzi (n.r. 23 iunie) vom efectua un control la SC Ady Toma, iar la Grand Grand Smith Internaţional aşteptăm să revină patronii în ţară. De asemenea, şi compania ArcelorMittal va fi amendată pentru că nu s-a preocupat ca cele două societati sa respecte procedurile de exploatare. După ce vom face aceste controale, vom stabili şi cuantumul amenzilor”, a explicat Ion Drugan, şef la Garda de Mediu Galaţi. Cantitatea cea mai mare de zgură ce a alunecat se află în perimetrul de exploatare al Grand Smith Internaţional, iar o porţiune de circa 50 metri a alunecat din partea de vest a perimetrului de exploatare a firmei Ady Toma. Ce ar trebui făcut în aceste condiţii? În mod normal zona afectată ar trebui de urgenţă curăţată, pentru a nu exista riscul ca substanţele chimice să ajungă să ajungă să otrăvească şi alte ape. Desigur, aşteptăm şi acele amenzi mult promise de autorităţile de mediu.
Megaescrocheriile lui Mittal ies la iveală

Recent am intrat în posesia unui document al Gărzii de Mediu Galaţi, din luna mai a acestui an, adresat patronatului ArcelorMittal. În respectivul document, comisarii de la protecţia mediului îi solicită lui Augustine Kochuparampil, director general la acea vreme, rezolvarea unor probleme, printre care enumerăm construirea noului amplasament pentru depozitarea zgurelor de oţelării şi a altor deşeuri periculoase, decalmatarea iazurilor decantoare Cătuşa şi Mălina-Nord, asigurarea scurgerii naturale a apei din Mălina Nord în Sud prin decalmatarea canalului de scurgere afectat de Halda de Zgură. Aşa cum era de prevăzut, nicio măsură nu a fost îndeplinită de ArcelorMittal, la fel cum niciun fel de amendă nu i-a fost aplicată până la această dată. Potlogăriile indienilor de la Mittal se ţin însă lanţ, iar ilegalităţile continuă să iasă subit la suprafaţă. Spre exemplu, firma Ady Toma SRL deţine un contract de prestări servicii nr. 4221/5183/19.06.2008 pentru recuperarea fierului vechi de pe halda de zgură expirat. Firma desfăşoară activitate de exploatare în baza unei note de comandă de aprovizionare emisă în data de 13.05.2009, care face referire la prevederile din contractul care este expirat. Tot de la comisarii Gărzii de mediu am aflat că ArcelorMittal a încheiat cu Ady Toma un protocol fără termen de valabilitate cu clauze speciale ce fac referire la contractul de prestari servicii care la data controlului este expirat. Pe de altă parte, cu Grand Smithy Works Internaţional nu există niciun contract de prestări servicii. Firma desfaşoară activităţi de exploatare în baza unei comenzi de aprovizionare care nu ţine loc de contract de prestări servicii. Surprinzător, nici cea de-al treia firmă SC D.S.U. România nu are contract de prestări servicii pentru exploatere pe halda. De la purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Galaţi, Ion Avram, a aflat că pe lângă sancţiunile care vor fi aplicate, până 29 iunie ArcelorMittal are obligaţia de a decolmata canalul de comunicare între balta Mălina-nord şi Mălina –sud, să reamenajeze taluzul pe întreaga lungime pentru prevenirea situaţiilor accidentale similare, termen limită 30.07.2009. Până la această dată, ArcelorMittal are însă obligaţia de a încheia contracte cu prestatorii de servicii cu clauze clare, obligaţiile parţilor, responsabilităţile părtilor contractante şi termene de valabilitate.

Eliminaţi din BAC pentru că au încercat să fraudeze

Un număr de 16 absolvenţi de liceu din Galaţi au fost daţi afară din examenul de Bacalaureat pentru că au încercat să copieze la proba scrisă de limba şi literatura română. „Cu toate că subiectele au fost accesibile, cu o mare rată a probabilităţii extragerii, au existat candidaţi care au încercat sa păcălească examenul, fiind eliminaţi 16 absolvenţi de liceu”, ne-a comunicat, vineri, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), Nicoleta Crânganu. Potrivit aceleaşi surse, elevii care au încercat să fraudeze nu vor putea să mai susţină probele următoare, fiind nevoiţi să dea din nou tot examenul, într-o sesiune viitoare.

Firmele care au montat dispozitive de blocare a accesului în parcările ADS, obligate să le desfiinţeze

Toate firmele care au închiriat locuri de parcare de la Administraţia Domeniului Public (ADP) şi şi-au montat dispozitive de blocare a accesului vor fi obligate să le desfiinţeze, a anunţat viceprimarul Ciumacenco. Sperăm că aceeaşi soartă o va avea şi bariera lui Răzvan Avram, amplasată în mod ilegal şi abuziv pe spaţiul public. În total, 69 de societăţi comerciale au contracte de închiriere a locurilor publice de parcare pentru suprafeţe cuprinse între 16,5 mp şi 132 mp. Este vorba de aproximativ 12-14% din totalul locurilor de parcare publică unde trebuie permis şi accesul riveranilor în intervalul 20,00-8,00.

Lucrările de ranfluare a epavei navei Transilvania înregistrează întârzieri

Doar 12 la sută din epava navei Transilvania, scufundată acum 30 de ani la Dana 18 din Portul Galaţi, a fost scoasă până în prezent la suprafaţă de firma Superquatro SRL, deşi termenul limită stipulat în contract este 21 iulie 2009. Lucrările pentru ranfluarea epavei navei „Transilvania” din Portul Comercial Galaţi au început încă de anul trecut şi sunt executate de firmă românească - Superquatro Grup. Valoarea totală a contractului cu tot cu TVA se ridică circa 15 milioane de lei noi, Contractul a fost semnat pe 21 iulie 2008. Reprezentanţii firmei susţin că operaţiunea de ranfluare va fi finalizată la timp, cu toate acestea există încă din iarnă o cerere de amânare a termenului cu circa trei luni. “În momentul de faţă am reuşit să scoatem din Dunăre al doilea tronson din epava navei Transilvania, de circa 150 -200 de tone, după ce în luna mai a fost scoasă la suprafaţă prova navei de circa 200 de tone. Până în prezent s-a reuşit scoaterea a 400 de tone din 3500 de tone,” a spus un reprezentant al firmei Superquatro, care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea. “Nu cred că termenul dat de beneficiar este o problemă. Există un contract între beneficiar şi firma noastră şi se vor respecta clauzele contractuale. Nu ştiu de nicio prelungire”, a afirmat un inginer al firmei Superquatro. Operaţiunea de ranfluare a epavei Transilvania este îngreunată şi de vizibilitatea redusă, iar condiţiile sunt destul de nefavorabile în condiţiile în care apele Dunării sunt crescute încă. “Este foarte greu, foarte mult curent, mergem mai mult pe pipăite, vizibilitatea la 15-20 metri adâncime este practice zero, totul este plin cu noroi, se rup cablurile de comunicaţie cu scafandrii. Nu pot să estimez când o să terminăm, dar o să terminăm. Suntem doar o echipă de patru scafandri, ne schimbăm odată la o oră jumătate”, ne-a mărturisit Ivailov Dushov, scafandru din Bulgaria. Motonava de pasageri Transilvania, cu 400 de locuri, construită în 1938 pe un şantier danez, era destinată crozierelor de lux pe Marea Neagră şi Marea Mediterană. Reamintim că în data de 17 septembrie 1979, nava s-a înclinat şi s-a răsturnat în dreptul danelor 17-18 port Comercial Galaţi. Nava avea următoarele caracteristici: lungime 132 m, lăţime, 17 m, pescaj, 5,7 m, greutate 5.160 TDW. Vasul are corpul din oţel nituit, trei punţi, compartimentul maşini aşezat la prova, două motoare Diesel în 2 timpi cu simplu efect, 12 cilindri, 2 elice, puterea totală de 23.000 C.P. Distanţa minimă între cheu şi epavă este de de circa 20 metri, iar cea maximă este circa 45 metri. Potrivit şefului APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu, prezenţa epavei la Dana 18 din Portul Galaţi are următoarele consecinţe negative: blocarea frontului danelor 18-21 în lungime de 440 m, colmatarea intensă a danelor adiacente, corelată cu imposibilitatea realizării în condiţii de siguranţă a lucrărilor de dragaj, imposibilitatea efectuării lucrărilor de reabilitare a cheului danelor care are o vechime de peste 50 de ani, impactul negativ asupra mediului din cauza pericolului de poluare chimică a mediului acvatic. Pentru scoaterea epavei au fost prevăzute fonduri de la bugetul de stat prin lista de titluri a Ministerului Transporturilor, CN APDM Galaţi ca autoritate contractantă a organizat şi derulat procedura de licitaţie în conformitate cu prevederile OUG. 34/2006.

Primarul Nicolae e pus pe treabă: face zero anvelopări în 2009

Dacă veţi intra din curiozitate pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei veţi constata oripilaţi că Galaţiul nu apare pe lista privind finanţarea în anul 2009 a lucrărilor destinate reabilitării termice a clădirilor. În timp ce vecinii noştri de la Brăila aub izbutit să solicite bani pentru 266 de apartamente, în sumă totală de circa 25 miliarde de lei vechi, autorităţile gălăţene nu au reuşit să solicite bani de la minister nici măcar pentru un tronson de bloc. Ruşine!!! . De altfel, viceprimarul Ciumacenco a recunoscut cu jumătate de gură, în cadrul unei conferinţe de presă, că şansele ca măcar un bloc să fie reabilitat anul acesta sunt zero. Responsabile de acest eşec monstruos sunt, desigur, autorităţile locale, în frunte cu unchiaşul Nicolae, care nu au fost în stare să gestioneze în mod constructiv programul ce prevede anveloparea blocurilor (vezi etapele premergătoare acesteia : expertiză tehnică, studiu de fezabilitate). În adevăr, totul s-a limitat doar la vorbe ieftine şi baliverne de campanie electorală. O parte din vină aparţine şi asociaţiilor de locatari care nu au informat cetăţenii că reabilitarea termică a unei clădiri ar reduce automat costurile de întreţinere pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum cu aproximativ 50-60% din valorile de dinainte de reabilitare. Alt aspect demn de luat în seamă ar fi că, începând cu 2010, nu se va mai putea vinde un apartament care nu deţine certificat de audit energetic. Din informaţiile pe care le avem în momentul de faţă, la nivelul municipiului Galaţi, dintr-un total de 627 de asociaţii gălăţene, doar zece şi-au arătat interesul de a reabilita clădirile. Asta în condiţiile în care, anul trecut, când legea stipula că proprietarii plătesc mai mult, erau în jur de 57 de asociaţii interesate să investească în confortul termic. Ne uităm cu coada ochiului la alte municipii din ţară şi observăm cu o oarecare invidie că până şi judeţe precum Vaslui, Vrancea, Bacău, apar pe lista celor care au solicitat bani pentru anveloparea termică a blocurilor. Spre exemplu, judeţul Vaslui a solicitat 1.609,821 lei, Bacău- 10.785,091 lei, Focşani - 811,843 lei. Ba chiar, primarii din Slatina şi Bacău şi-au asumat şi partea de plată a proprietarilor de locuinţe. De pildă, în prezent, Bacăul are 31 de blocuri la care lucrările de termoizolare sunt finalizate in proporţie de 90% şi a mai solicitat peste 130 de miliarde lei vechi de la minister.

Bibliotecă gratuită pentru călători în Gara CFR Galaţi

Călătorii care trec prin gara Galaţi vor beneficia, începând din 15 iunie, de o bibliotecă care cuprinde circa 3.000 de exemplare de cărţi, dar şi acces gratuit la internet. Potrivit iniţiatorilor acestui proiect neconvenţional, în incinta filialei care poartă numele poetului dispărut „Grigore Vieru”, va fi montat şi un info-chioşc, care va conţine date despre istoria şi cultura locală, precum şi informaţii despre posibilităţile de turism în municipiu şi în judeţ. Alte două filiale ale bibliotecii „V.A Urechea” se vor deschide până la sfîrşitul acestui în cartierele gălăţene Dunărea şi Aeroport.

“Adevărul de seară” vine la Galaţi

Cotidianul „Adevărul” va deschide o ediţie de seară în municipiul Galaţi, primul număr urmând să apară pe piaţă la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, a anunţat, miercuri, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco. “Am fost contactaţi de reprezentanţii trustului pentru a le aproba amplasarea a 40 de dispozitive, în spaţiul public, cu ajutorul cărora să îşi distribuie gratuit publicaţia. În prezent, angajaţii companiei identifică în teren locaţiile, urmând ca fiecare dintre ele să fie analizată în comisia de urbanism şi, ulterior, aprobată. În total ar urma să fie înfiinţate 25 de noi locuri de muncă”, a spus Ciumacenco. „Adevărul de Seară” apare gratuit şapte zile din şapte, este editat în 16 pagini full color, şi prezintă informaţii de interes local şi ştiri de ultimă oră. Tirajul altor ediţii locale Adevărul este de obicei de 7.000 de numere (de ex. la Bistriţa, Piatra Neamţ, Vâlcea, etc) dar poate ajunge şi la 16.000 de numere (Constanţa) sau 20.000 de numere (Cluj – Napoca).

11milioane de euro, adjudecate de un subofiţer MAI

Fericitul câştigător al premiului cel mare la Loto 6/49, în valoare de peste 11 milioane de euro, este un angajat al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi. Surse din cadrul ISU au declarat ca au primit o cerere de concediu prin care motivul învoirii era câştigarea premiului la Loto. Potrivit aceloraşi surse, bărbatul este pompier, are 50 de ani, este căsătorit şi are un copil. Cele şase numere câştigătoare (15, 44, 19, 7, 37 şi 30) i-au adus, duminică, 11 milioane de euro unui gălăţean care a jucat un bilet cu trei variante simple şi un număr la Noroc, plătind 15,7 lei. Biletul câştigător a fost jucat la agenţia din Piaţa Energiei din Micro 13 cu nr.17-010.

Un gălăţean a câştigat 11 milioane de euro la Loto 6/49

Premiul de 11 milioane de euro la Loto 6/49 a fost adjudecat de un gălăţean, iar numerele norocoase au fost 15, 44, 19, 7, 37 şi 30. Biletul câştigător a fost jucat la agenţia din Piaţa Energiei din Micro 13 cu nr.17010. La aceeaşi agenţie unde s-a jucat şi actualul bilet câştigător la Loto s-a vândut şi în noiembrie 2008 un bilet de 2,5 milioane de euro. Pe lângă aceste două premii, judeţul Galaţi a mai înregistrat mari premii ale Loteriei Române. Cel mai recent i-a aparţinut unui pensionar din Târgu Bujor, care în 2005 a câştigat suma de 173 miliarde lei vechi. Al norocos la Loto 6/49 a fost un tecucean, Daniel Dumitru, care a încasat în 2001 peste 16 miliarde de lei vechi.

Zdrenţele şi hahalerele uninominalului, dezinteresate de soarta oraşului

Deşi au confirmat toţi cei 13 parlamentari de Covurlui că vor participa la dezbaterea organizată de Cartel Alfa, intitulată „Galaţiul încotro?”, doar doi parlamentari ( V. Paul Dobre şi Marius Necula) şi un europarlamentar (Adriana Ţicău) au catadicsit să onoreze invitaţia. Pesemne stimabili noştri parlamentari au chestiuni mult mai urgente de făcut, decât să asiste la discuţii plicticoase şi zadarnice precum: probemele siderurgiei gălăţeane sau numărul mare de şomeri. Pe de altă parte, ne aflăm în plină campanie electorală, iar politruci au alte priorităţi, fireşte. De pildă, unii trebuie să se strofoace să-şi facă norma impusă de partid, în timp ce alţii (vezi Florin Pâslaru) sunt preocupaţi să-şi termine vila de neam prost din centrul oraşului. Mai pe şleau, pentru a mia oară, aceste pramatii ale uninominalului au demonstrat că le doare fix la bască de soarta Galaţilor.

Ciumacenco anunţă disponibilizări colective la Transurb şi Apă Canal

O pare din angajaţii TESA de la Transurb vor fi concediaţi în scurt timp. Anunţul a fost făcut miercuri, de viceprimarul Ciumacenco, care a dat asigurări că nu vor fi disponibilizaţi dintre cei afectaţi de lucrările de modernizare la str. Traian. „Se va face o analiză a angajărilor din ultimii ani patru ani şi se va vedea cine va fi dat afară, dar în special vor fi cei din TESA. Bugetul este cam mic şi nu mi se pare normal să fie plătiţi angajaţi care nici măcar nu trec pe la muncă”. Potrivit lui Ciumacenco, analiza va fi făcută de un reprezentant al Primăriei, mai exact city-managerul Florin Popa, şi conducerea Transurb Galaţi. Cât de corecte vor fi aceste aşa-zise examinări şi cât de mult va cântări legitamaţia de membru de partid, rămâne de aflat. Alte disponibilizări urmează să se facă la SC Apă Canal, unde peste 190 de oameni riscă să fie trimişi în şomaj „Cei de la ISPA ne pun nişte condiţii foarte stricte, dacă nu le respectăm ne iau banii înapoi”, a explicat Ciume. Totodată, de la începutul anului 2009, în jur de 40 de hodoroage comuniste din Primăria Nicolae au fost trimse acasă. Ultimii care au mai rămas sunt madam Scântei, neica Ciuntu şi Cazacu, care se vor mai înfructa o perioadă scurtă din banul public. Aşteptăm cu nerăbdare şi disponibilizarea securiştilor de la Poliţia Comunitară, acei bolşevici ce au slujit cu credinţă tovarăşului Ceaşcă.

Incredibil, dar adevărat! Faleza Dunării, închisă în week-end traficului auto

În sfârşit, o veste bună pentru oraşul Covurluian. „Una dintre cele mai frumoase zone din Galaţi, Faleza Superioară a Dunării, ar putea fi închisă în week-end traficului auto”, a anunţat Ciumacenco, miercuri, în conferinţa de presă. Desigur, avantajul cheie ar fi reducerea poluării într-o zonă de agrement frecventată de mii de gălăţeni, dar şi rezolvarea uneia dintre vechile problemele, anume un loc în care bicicliştii să pedaleze în deplină siguranţă. Circulaţia autoturismelor ar urma să fie restricţionată de sâmbătă, de la ora 0, până duminică, la ora 24, în zona cuprinsă între intersecţia de la punctul de Trecere Bac de lângă Ivas şi Elice, pe o porţiune de aproximativ 2,5 km. Propunerea de interzicere a circulaţiei auto pe Faleza Superioară la sfârşitul săptămânii a fost deja discutată cu mai mulţi consilieri locali dar şi cu reprezentanţii poliţiei locale. La sugestia acestora din urmă, s-a demarat deja un studiu de trafic pentru a vedea ce impact ar avea blocarea circulaţiei auto la sfârşitul săptămânii. “În baza acestor date, doresc să iniţiez o propunere de HCL cu ocazia primei şedinţe de Consiliu Local (CL) din această lună, astfel încât măsura să devină operaţională cel târziu din iulie. Până la şedinţa CL, timp de două săptămâni, acest subiect va fi supus dezbaterii publice. Orice sugestie o aştept pe adresa de YM viceprimar_ciumacenco@yahoo.com".

Pecistul Eduard Grosu umple Faleza Dunării de oţetari urât mirositori

Printre munţii de gunoaie, gropi, boscheţi, garaje, şi maidanezi, a mai apărut altă gogomănie în oraşul Covurluian. Pe Faleza Inferioară a Dunării, singurul loc de promenadă din Galaţi, au apărut peste noapte nişte ciudăţenii născocite de politrucii din administraţia locală. Ei bine, din lipsă de orice simţ estetic, direcţie şi raţiune, „specialiştii” lui Nicolae au găsit de cuviinţă să împânzească cu boscheţi urît mirositori Faleza, într-un mod de-a dreptul abuziv. Fireşte, responsabil de această ultimă tâmpenie este pecistul Eduard Grosu, sugativa de bani publici de la Administraţia Domeniului Public (ADP). Revenind la oţetari, trebuie musai să punctăm că sunt un soi de bălării ce cresc pe toate maidanele şi râpele satelor din preajma oraşului Covurluian Cu toate acestea, directoraşul de ADP stăruie în neghiobie şi declară dezinvolt mass-mediei locale că a plantat oţetari pentru a „întări solul”. Până şi viceprimarul Ciumacenco a recunoscut sincer că n-are habar de strania găselniţă a directorului de la ADP. Ba chiar, ne-a dat asigurări că se va interesa personal despre chestiunea în cauză. „O să mă interesez să văd care este gândirea d-lui Grosu. Voi discuta cu dânsul. Chiar nu ştiu nimic despre acest lucru”, a spus vicele Ciume. Chiar şi aşa, sunt slabe şanse să scăpăm aşa uşor de oţetarii acestui Edi Grosu, care de la o vreme are un chef nebun de a cheltui bănet public pentru a-şi satisface anumite fantezii exotice. Aşadar, oţetari, boscheţi, şi tot felul de hidoşenii, vor împânzi în scurt timp Faleza Dunării, din cauza bolşevicilor şi putorilor care guvernează acest oraş.

SIP o aduce pe Ecaterina Andronescu la Galaţi

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, va participa vineri la o dezbatere publică organizată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar (SIP) din Galaţi pe tema desecentralizării din educaţie. Întâlnirea va avea loc vineri, de la ora 18.00, la Casa Corpului Didactic din Galaţi.
Alături de Ecaterina Andronescu, la eveniment au mai fost invitate şi alte personalităţi din politica şi administraţia locală şi centrală. Printre acestea amintim, de vicepremierul Dan Nica, europarlamentarii Adriana Ţicău (PSD), Constantin Dumitriu (PDL) şi Ramona Mănescu (PNL), deputaţii Bogdan Ciucă, Mircea Toader şi Victor Paul Dobre, conducerea Consiliului Judeţului Galaţi - prin preşedintele Eugen Chebac şi vicepreşedintele Tania Bogdan, prefectul Claudiu Brânzan şi conducerea ISJ Galaţi – prin inspectorul general Doru Resmeriţă şi inspectorul general- adjunct Mitică Dudău.

Galaţii încearcă al 41-lea architect-şef

În sfârşit, Galaţiul are arhitect-şef, iar potlogăriile şi haosul creat de pensionara inepuizabilă Eleonora Marin ar putea fi eliminate. În urma concursului organizat la Buzău de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în data de 18.05.2009, Florentina Iugan (34 de ani) a câştigat postul de arhitect şef al municipiului Galaţi, acumulând 70, 4 puncte la proba scrisă şi 9,82 la inteviu. Ea l-a surclasat pe Ion Banaş, actualul arhitect interimar al Primăriei Galaţi. Potrivit datelor din CV, Florentina Iugan a absolvit în 1999 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism, iar în perioada 2000-2008 a fost asistent universitar în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti, la Departamentul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Catedra de Planificare Urbană şi Dezvoltare Teritorială. În paralel cu activitatea didactică a desfăşurat activitate de proiectare şi de consultanţă în arhitectură, urbanism şi amenajarea teritoriului, investiţii imobiliare precum şi activitate de asistenţă pentru administraţia publică locală şi participare în acţiuni de dezvoltare a societăţii civile. Întrebată când va fi finalizat PUG-ul Galaţiului, noua arhitectă-şef a Primăriei a spus că cel mai probabil în a doua jumătate a anului 2010. Aşadar, vineee PUG-ul, cu toată gândirea lui de perspectivă asupra direcţiei în care o va lua dezvoltarea municipiului. E de presupus că va fi direcţia bună, cu condiţia ca în comisia de urbanism să nu fie aceeaşi specialişti în metalurgie, litere, stomatologie şi drept. Cât priveşte proiectele concrete din punct de vedere arhitectonic pentru municipalitate, proaspăta arhitect-şef în slujba tovarăşului Nicolae a recunoscut că nu prea are. Ei bine, cât de pregătită este d-ra Iugan să realizeze strategii coerente şi realiste pentru un pârlit de oraş de Covurlui, rămâne de văzut.

Vadim a cumpărat din Piaţa Centrală un costum de arlechin pe care a promis că îl va face cadou şefului statului pentru „giumbuşlucurile pe care le face"

Durbacă face curăţenie în PC

Duminică, 24 mai 2009, va avea loc la Palatul Parlamentului o şedinţă a Biroului Permanent al Partidului Conservator (PC) la care vor participa lideri locali şi reprezentanţi conservatori din administraţia locală. În cadrul acestei şedinţe, PC îşi va reduce numărul de vicepreşedinţi de la 30 la 11, a anunţat, miercuri, vicepreşedintele formaţiunii politice Eugen Durbacă. “Din 30 de vicepreşedinţi vor rămâne 11. Fiecare vicepreşedinte va avea un departament de imagine. Bogdan Ciucă se va ocupa în continuare de imagine”. Preşedintele PC Galaţi a mai menţionat că duminică vor fi înlocuite conducerile organizaţiilor din Suceava, Vaslui, Botoşani şi vor numiţi şefi la Cluj şi Ialomiţa

Constantin Dumitriu luptă pentru păstrarea tradiţiilor, iar Guvernul Boc dă cu asomarea în cap propriului popor

După ce timp de un an de zile s-a zbătut în Parlamentul European făcând lobby pentru păstrarea tradiţiilor româneşti, Guvernul Boc vine şi dă cu „asomarea” în cap propriului om. Sacrificarea porcilor de Crăciun şi a mieilor de Paşte fără asomare se va sancţiona cu amendă cuprinsă între 100 şi 10.000 de lei, potrivit unei hotărâri a Guvernului Boc, din data de 14 mai 2009. Parlamentul European a aprobat, în ultima şedinţă plenară din această legislatură, amendamentele depuse de europarlamentarul gălăţean Constantin Dumitriu (PDL, PPE-DE), prin care se solicita acceptarea practicilor tradiţionale pentru sacrificarea mieilor şi a porcilor au fost aprobate în plenul Parlamentului European. În mod paradoxal, Guvernul dă o hotârâre prin care spune clar că sancţiunile pentru sacrificarea animalelor fără asomare sunt cuprinse între 100 şi 10.000 lei, iar porcii vor fi sacrificaţi după normele europene.

Primarul Nicolae a înviat din morţi, cu minciuna pe operaţie călcând

De ceva vreme se lansează fel de fel de zvonuri cu privire la starea de sănătate a primarului Dumitru Nicolae. Ba se aude că a dat ortul popii, ba că a înviat, ba că se deshidratează, ba că se recuperează într-o staţiune în Vâlcea. Nimic nou până aici, datele au fost prezentate detaliat în anumite publicaţii media locale. De data aceasta, noutatea constă în faptul că zvonurile au plecat chiar din curtea pesediştilor, care vor să-i vină de hac primarului. Vom demonstra în cele ce urmează că minciuna are picioare scurte şi e ridicată, culmea, la rang de cinste în Primăria stimabilului tovarăş Nicolae, acest Mesia de Covurlui, despre care se spune că a înviat din morţi, cu minciuna pe operaţie călcând. Săptămâna trecută, lansarea zvonului morţii primarului Nicolae a creat o adevărată isterie în rândul votanţilor şi simpatizanţilor lui Nicolae, plecând de la portrete îndoliate afişate pe maşini, până la înroşirea liniilor telefonice anunţîndu-se unii pe alţii că Nicolae a murit. În acel moment, vice-primarul Nicuşor Ciumacenco a primit ordin de sus să organizeze imediat o conferinţă de presă pentru a demonstra că Nicolae a înviat din morţi, că este sănătos, bine mersi, urmând să se întoarcă în curând în oraş şi să se apuce de treabă. Informaţia a fost confirmată chiar de primarul Nicolae, care a fost sunat în timpul conferinţei şi a transmis ziariştilor pe speaker-ul telefonului mobil că se simte bine, că se află în Vâlcea, pentru a se odihni câteva zile, iar săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, va ajunge în municipiu. „Sunt în Vâlcea, mă odihnesc un pic şi după aia pe mulţi am să popesc”, a încheiat primarul Nicolae, parafrazându-l într-un mod cinic pe Alexandru Lăpuşneanu. În adevăr, totul a fost o regie proastă, s-a jucat un pic de teatru ieftin, s-a închis gura unora, iar Nicolae a rămas cu cuţitul agăţat de gât în clinica din Tg. Mureş. Culmea, secretul lui Nicolae a fost dezvăluit chiar de subalternii săi, semn că minciuna are picioare scurte. Ei bine, la nicio săptămână după aceste declaraţii apărute în presă, city managerul Primăriei, Florin Popa, iese într-o conferinţă de presă şi infirmă cele spuse de primar. Popa spune că unchiaşul Nicolae se odihneşte, însă nu în staţiunea din Vâlcea, ci pe patul spitalului clinic din Tg. Mureş. „Profit de ocazie să vă anunţ că domnul primar se va externa în zilele următoare şi va veni în Galaţi. Spun acest lucru pentru a preîntâmpina apariţia vreunui zvon, de genul celui care a bulversat Galaţiul timp de 24 de ore. La Primărie se va întoarce când va fi în plenitudinea forţelor fizice, momentan este în recuperare. Pot doar să vă spun că urmează se se externeze din clinica de la Tg. Mureş, iar zilele următoare vom avea o întâlnire cu cei care asigură pe perioada absenţei primarului conducerea executivă la nivelul Primăriei şi să luăm măsurile care se impun”, a încheiat Popa. Aşadar, cine minte? Ciumacenco, Popa sau primarul Nicolae? Mai mult ca sigur toţi trei, însă tartorul este Nicolae. L-am întrebat marţi, 20 mai, pe viceprimarul Ciumacenco care este de fapt adevărul şi de ce atâta secretomanie în jurul stării de sănătate a primarului. Iată şi răspunsul pe care l-am primit: „Nu am spus eu că primarul este în Vâlcea. Asta întrebaţi-l pe dânsul când vine. Rugămintea mea este să fiţi blânzi”. Un lucru e cert însă: Nicolae a văzut moartea cu ochii şi nu mai are de gând să se întoarcă prea curând în Primărie. După spusele viceprimarului Ciumacenco, primarul Nicolae îşi va lua un concediu prelungit, departe de problemele din administraţia locală. Unele surse demne de încredere spun chiar că primarul Nicolae a fost implorat să nu demisioneze, întrucât nici PSD, nici PDL, şi nici PNL, nu ar avea un om pregătit pentru fotoliul de primar al oraşului de la Dunăre. Alte guri rele spun că Popa şi Pâslaru stau ca şobolanii la pândă, vrând să-i fure locul tânărului pesedist Ciumacenco, protejatul lui Nicolae. Între timp, Ciumi a început să se mişte, însă destul de timid. A ţinut prima sa conferinţă de presă în calitate de viceprimar, are emisiune la TVG Pâslaru „Noi spunem tot”, şi a lansat şi audienţele electronice. În plus, a preluat atribuţiunile primarului Nicolae, mai exact partea de semnături.

Vine circul la Galaţi: Becali şi Vadim, într-un spectacol electoral

Astăzi, în jurul orei 18.45, m-a sunat o tanti, care s-a recomandat că e de la PNG Galaţi, şi mi-a spus senzaţionala veste: Vadim(un patriot) şi Becali (un creştin) vin mâine în Piaţa Centrală, orele 15.30, pentru a face o baie de mulţime :)). Din câte ştiu, la Galaţi, PNG a rămas fără conducere în luna martie, când Smărăndoiu şi Trifan au ales să fuzioneze cu PC-ul lui Durbacă, iar PRM e un partid mort pe plan local. După rezultatul jenant la alegerile din 30 noiembrie 2008, fosila de Carol Dima a ales să se retragă, renunţând chiar şi la sediul de pe Domnească.

SIP a câştigat în instanţă drepturi salariale restante pentru aproape 1000 de membri

În jur de 1.000 de dascăli gălăţeni, cu o vechime de peste 30 de ani, vor beneficia anul acesta de achitarea unor tranşe suplimentare de salarizare, drepturi câştigate în instanţă de către Sindicatul Învăţământului Preuniversitar (SIP). Pentru că instanţele nu au permis o cauză comună pentru toate şcolile din judeţul Galaţi, SIP a fost nevoit să pornească peste 200 de procese legate de problema achitării tranşelor de vechime pentru cadrele didactice cu o activitate de peste 30 de ani în învăţământ. De noile drepturi financiare se vor bucura 924 de cadre didactice din judeţul Galaţi, membre ale SIP. Potrivit liderului SIP, Valeriu Diculescu, marea majoritate a deciziilor în aceste cazuri au fost luate în mod definitiv şi irevocabil de către judecători în ultimele trei luni, motiv pentru care dascălii au început deja să primească drepturile restante, calculate de la data de 1 ianuarie 2007. Conform unui calcul aproximativ, profesorii între 30-35 de ani vechime vor primi un spor de 4% lunar din salariul de bază, dascălii cu o vechime de peste 35 de ani, dar până în 40 de ani – vor încasa un spor de 8%, iar un spor de peste 10% va fi acordat cadrelor didactice cu o vechime de peste 40 de ani în învăţământ. Astfel, în medie, un profesor, cu o vechime la cetedră de peste 30 de ani, va primi o sumă de 2500 lei.

Cinematografele Flacăra, Dacia, Grădina de vară, şi cel din Ţiglina I, revin la administraţia locală

Începând cu luna aceasta, procesul de descentralizare va determina transferul de atribuţii in principalele domenii, respectiv educaţie, sănătate, ordine şi siguranţă publică, cultură, asistenţa socială, transporturi, agricultură. Mai exact, descentralizarea administraţiei va implica trecerea în portofoliul autorităţilor locale a mai multor direcţii şi unităţi, precum oficii agricole, spitale, direcţii ale Registrului Auto, cinematografe, şi va impune modificarea principalelor legi administrative. Recent, primarul Nicolae a trimis către Guvern o solicitare de preluare în administrare a cinematografelor care nu s-au transformat în cazinouri sau cluburi de noapte, precum Grădina de vară, „Flacăra", „Dacia" şi cel din Ţiglina I. Dacă prin anii ‘80-90, oraşul de la Dunăre se putea mândri cu opt cinematografe, de-a lungul timpului ele au fost lăsate la voia întâmplării de autorităţi, transformându-se în veritabile ruine, cazino-uri sau cluburi de noapte. Pentru cine nu-şi reaminteşte, este vorba de Cinema "Doina" din Ţiglina III, Cinematografele "Central" şi "Republica" (în apropierea Parcului Eminescu), Cinema "Dacia" în Micro 19, Cinema "Flacăra" în micro 40, Cinema "Popular" din zona Muzeului de Istorie, Cinema "Dunărea" amplasat pe locul unde acum se ridică Vox Center şi Cinematograful „Ţiglina". În prezent mai funcţionează un singur cinematograf şi acesta cu program redus. Fostul cinema „Ţiglina", actualmente „Disco VIP", a fost restrâns de la 600 la circa 100 de locuri. „Dunărea" a fost demolat în 1992 de Eugen Durbacă pentru a face loc unui centru de afaceri care aparţine fiului său. Cinematograful „Republica" a fost retrocedat unei persoane care l-a scos la vânzare cu două milioane de euro. Până la această dată nu s-au găsit cumpărători, imobilul este declarat monument istoric şi nu poate fi demolat. Centralul a fost retrocedat Comunităţii Elene din Galaţi. Astfel, în acest moment, în judeţul Galaţi nu mai funcţionează niciun cinematrograf al RADEF-ului.

.