Mii de pensionari gălăţeni se împrumută la CAR pentru a-şi plăti medicamentele şi facturile curente

Peste 8.500 de pensionari au apelat de la începutul acestui an la serviciile Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Galaţi în vederea obţinerii unui împrumut. Bătrânii solicită bani pentru plata medicamentelor, a întreţinerii, a taxelor şi impozitelor, dar şi pentru a-şi ajuta copiii.

„În intervalul 1 ianuarie - 30 iulie 2009, am avut 8545 de cereri de împrumut aprobate, valoarea totală a sumelor acordate în această perioadă se ridică la 13,6 de milioane lei. Numai ieri (n.r 29 iulie) am acordat 101 de împrumuturi în sumă totală de aproape 200.000 lei”, ne-a declarat directorul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi, Ionel Hâncu
Comparativ cu aceeşi perioadă a anului trecut, reprezentanţii CARP Galaţi susţin că se înregistrează o creştere semnificativă, de aproximativ 3,6 milioane de lei. „În primele şapte luni ale lui 2009 am acordat împrumuturi în valoare totală de 13,6 milioane de lei, iar în aceaşi perioadă a anului trecut am acordat 10 milioane de lei”, a spus directorul CARP. Aceiaşi sursă ne-a comunicat că pentru acest an Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor şi-a planificat să acorde împrumuturi în valoare totală de 18 milioane de lei, însă cu siguranţă se va depăşi suma de 20 milioane de lei.
De cele mai multe ori, bătrânii recurg la această metodă forţaţi de pensiile mici, care nu le îngăduie obţinerea unui imprumut bancar.
Majoritatea cererilor de creditare sunt pentru nevoi care nu suferă amânare, precum medicamentele, tratamente, operaţii, plata întreţinerii, taxe şi impozite.
Cea mai mică sumă ce poate fi împrumutată de către un pensionar gălăţean este de 150 de lei, în timp ce suma maximă ajunge la 5000 de lei. Creditele se dau în funcţie de valoarea pensiei dar şi de fondul de care vârstnicul dispune în contul deschis la CARP. Banii trebuie returnaţi în decurs de 10-12 rate lunare. Pentru banii împrumutaţi Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Galaţi percepe o dobândă de 7,5%.
Preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) a subliniat că împrumuturi de 5.000 de lei se acordă doar pensionarilor care au un venit de cel puţin 1.000 de lei şi cel puţin doi giranţi. „Acordăm împrumuturi de 5.000 de lei doar membrilor care au o pensie de cel puţin 1.000 de lei, un fond social care să reprezinte o treime din valoarea împrumutului şi cel puţin doi giranţi”, a spus Hâncu.
Cât priveşte numărul restanţierilor, Ionel Hâncu a precizat că în evidenţele Casei de Ajutor Reciproc Galaţi figurează 252 de datornici, pentru aceştia stabilindu-se proprirea pe pensie. „Dacă beneficiarii nu îşi rambursează sumele restante conform termenului stabilit, suntem nevoiţi să solicităm Casei Judeţene de Pensii să li se pună poprire pe pensie pentru a ne recupera banii”, a menţionat directorul CARP Galaţi.

Startul lucrărilor la termocentrala Enel de la Galaţi, întârziat din cauza avizelor de mediu şi a crizei economice

Lucrările de construcţie la cea mai mare termocentrală pe cărbune din sud-estul Europei, de tip ecologic, în valoare de un miliard de euro, vor fi amânate cel puţin până la începutul anului 2010, pe motiv că nu s-a obţinut autorizaţia de mediu, dar şi din cauza actualei crize economice.

Termocentrala realizată de Enel Italia urma să aibă ca punct de pornire al lucrărilor anul 2009, astfel încât până în 2011 să poată fi dată în funcţiune. La începutul săptămânii directorul general al Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan, declara că avizele de urbanism au îngreunat startul lucrărilor, iar investiţia va fi demarată în toamna acestui an sau cel mai târziu la începutul anului viitor.Totuşi, viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, a infirmat declaraţiile directorului Zonei Libere.
Potrivit acestuia, la ora actuală nu mai există nicio problemă legată de avizele de urbanism, ci obţinerea autorizaţiei de mediu creează anumite dificultăţi. “Nu e adevărat că ar fi probleme cu avizele de urbanism. Chiar este un proiect pentru care toată Primăria lucrează la capacitate maximă, deoarece această investiţie este mai mult decât ne-am fi dorit vreodată. Noi am acordat toate avizele ce ţineau de noi, însă procedura pe mediu e complicată şi greoaie. Autorizaţia de mediu nu ţine de Primărie. Procedura de mediu durează în jur de 230 de zile. Enel a depus documentele la mediu undeva prin martie-aprilie 2009, deci prin noiembrie –decembrie de abia obţin avizul de la mediu. Deocamdată lor le trebuie de la mediu un aviz de principiu că pot face documentaţia pentru a se autoriza lucrarea. Ei merg cu documentaţia de mediu în paralel şi pentru avizul de PUZ şi pentru autorizaţie”, ne-a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
Pentru a demara investiţia, Enel are nevoie de avizele de mediu din partea Republicii Moldova şi Ucrainei. Termocentrala va fi construită la aproximativ cinci kilometri de graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina şi, fiind o zonă transfrontalieră, vor fi necesare avize de mediu şi de la autorităţile din cele două ţări.
Ciumacenco a dat însă asigurări că proiectul ce constă în realizarea la Galaţi a celei mai mari termocentrale pe cărbune din sud-estul Europei, de tip ecologic, este prins în planul strategic al italienilor de la Enel.
“Termocentrala de la Galaţi este prinsă în planul strategic, deci credeţi-mă că nu vor fi probleme nici cu Ucraina şi nici cu Republica Moldava”, a declarat Ciumacenco. De altfel, continuarea investiţiei de la Galaţi a fost confirmată şi în cadrul unei întâlniri la Roma, între reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene şi cei ai părţii italiene.
Singura problemă, potrivit lui Ciumacenco, este actuala criză economico-financiară care a afectat şi gigantul energetic italian Enel. Din acest motiv lucrările nu vor putea începe anul acesta. "Au şi italienii problemele lor. Spre exemplu, Enel la nivel mondial are vreo 8 miliarde de euro pierderi şi nu cred că anul acesta în plină criză ei vor investi în termocentrala de la Galaţi. Tehnic nu se poate anul acesta”, a adăugat Ciumacenco.
Termocentrala de la Galaţi (cu două generatoare cu o capacitate fiecare de 700-900 de megawaţi) va avea ca materii prime cărbunii aduşi din Ucraina, iar unul dintre scopurile realizării sale ar fi scoaterea regiunii de sub dependenţa energetică de gazul din Rusia.
Firma Global International 2000 din Bucureşti a concensionat 36,5 ha de teren în Zona Liberă Galaţi. Potrivit directorului general al Zonei Libere Galaţi, terenul este concesionat pe perioadă maximă, 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii cu alţi 24 de ani.

Tradiţiile de Ziua Marinei, anulate din nou

Pe fondul crizei financiare, administraţia locală de la Galaţi a anunţat că Ziua Marinei, sărbătorită pe 15 august, va fi marcată doar prin ceremonialul religios, renunţându-se astfel la tradiţionalele jocuri marinăreşti sau parada navelor militare şi civile. Deşi în fiecare an Ziua Marinei era un bun prilej de sărbătoare pentru gălăţeni, anul acesta vor fi nevoiţi să se mulţumească doar cu tradiţionalul ceremonial religios. Potrivit viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, din program vor lipsi spectacolele stradale, focurile de artificii, parada navelor militare şi civile, botezul marinarului, defilarea pe faleză a trupelor de uscat şi a fanfarei, precum şi un număr de jocuri tradiţionale marinăreşti, cum ar fi răpirea miresei, porcul la şcondru sau aruncatul şi prinderea raţelor în apă.

Anul acesta este al doilea an consecutiv când municipalitatea gălăţeană renunţă la unele tradiţii dedicate sărbătorii Zilei Marinei. Anul trecut edilul şef al oraşului de la Dunăre, Dumitru Nicolae, a renunţat la spectacolele şi artificiile programate de Ziua Marinei, pentru a dona banii sinistraţilor din nordul Moldovei. Aproximativ 33.000 de lei, reprezentând bugetul acordat Zilei Marinei, au fost trimişi sinistraţilor din nordul Moldovei.

Dezmăţ pe bani publici, sub pretextul tipăririi de pliante educative

Într-una din zilele trecute un cetăţean ne-a înştiinţat pe e-mailul redacţiei Impact despre ultimul tun regizat de aşa-zişii băieţii deştepţi din Galaţi. Respectivul e-mail trimis de câteva cadre didactice, care evident că nu au dorit să îşi facă publică identitatea, ne aduce la cunoştinţă că o fundaţie fantomă a băgat adânc mâna în bugetul Primăriilor comunale, sub pretextul tipăririi de pliante, chipurile, educative şi intitulate : „Efectele negative ale consumului de alcool”. Pliantele cu pricina au fost distribuite elevilor din unităţile de învăţământ din mediul rural. Iniţiativă lăudabilă şi folositoare, s-ar grăbi să spună unii. Numai că taman cel care a avut măreaţa idee de a distribui aceste pliante este certat cu limba română şi se afla probabil sub influenţa nefastă a alcoolului. Aşa-zisele pliante educative induc elevii în eroare chiar din titlu scris cu litere mari: „Efectele acoolului asupra organismului”. Motiv taman bun pentru copii de a învăţa câteva bancuri cu şi despre beţivi. „Preşedintele Drăghici Gheorghe nu a răspuns adreselor trimise de noi, cadre didactice din comunele Corod, Matca, Cosmeşti, Nicoreşti. Contactat telefonic un reprezentant al Fundaţiei şi-a cerut scuze şi ne-a comunicat că-şi vor corecta greşeala şi vor distribui alte pliante în luna septembrie, cu sprijin financiar din partea Consiliului Judetean Galaţi şi al primăriilor din oraşele şi municipiile din judeţul nostru. Probabil un nou tun din bani publici regizat de dl preşedinte”, se plâng dascălii.
Vrând să aflăm mai multe detalii despre acest dezmăţ pe bani publici am contactat Inspectoratul Şcolar Judeţean. De aici am aflat că, într-adevăr aceste materiale au fost trimise în şcoli, însă distribuirea lor a fost suspendată. Totuşi, câţiva primari ne-au confimat că materialele au ajuns la elevi. Nu am putut afla mai nimic despre pseudo-fundaţia pentru sprijinirea învăţământului preuniversitar. „Aceste materiale au fost trimise în şcoli, însă nu ştiu nimic despre fundaţie, nu am auzit de ea. Acţiunea lor nu a fost aprobată de Inspectoratul Şcolar. În urma informaţiilor primite legate de aceste pliante am anunţat toate şcolile că toate materialele publicitare ce sunt introduse în şcoli trebuie prezentate elevilor doar cu aprobarea inspectoratului”, ne-a declarat Mitică Dudău, inspector şcolar adjunct la ISG Galaţi.
Pe de altă parte, de la primarul comunei Corod am aflat că pentru pliantele respective preşedintele Fundaţiei i-a cerut 1000 lei. În schimb, niciun angajat al Primăriei nu a sesizat greşeala din text. „Da, e adevărat. Am fost implicaţi în acest proiect, am contribuit cu 1000 de lei şi pentru suma aceasta mi-au dat 1000 de pliante. Au fost imparţite în ultima săptămână de şcoală şi sincer au trecut şi prin mâna mea, dar nu am văzut greşeala. Nu ştiu ce se mai poate face acum, dacă se pot reface o să mă interesez. Nu îl cunosc pe domnul Drăghici, ştiu ca a venit atunci la mine pentru aceasta iniţiativă, dar nici numele nu l-am reţinut bine", ne-a mărturisit primarul din comuna Corod, Cârjeu Vasile.
Acelaşi lucru l-am aflat şi de la edilul comunei Smârdan. Diferenţa este că de data aceasta Primăria a scos din buzunar 500 lei. „A venit şi la noi în comună această fundaţie să distribuie în şcoli pliante. Pentru aceste pliante a trebuit să contribuim cu 500 lei. Recunosc sincer că nu am văzut greşeala din text”, ne-a spus Constantin Stroea, primar al comunei Smârdan.
Un simplu calcul ne arată că, dacă fundaţia a încasat în medie 1000 lei de la fiecare din cele 30 de primării, reiese în jur 30.000 lei. Asta în condiţiile în care 1000 de pliante fac cel mult 4.000 lei. În consecinţă, o afacere cât se poate de profitabilă pe timp de criză.
Despre ”Fundaţia pentru sprijinirea învăţământului preuniversitar” am aflat de pe site-ul Ministerului de Finanţe că este recent înfiinţată şi este activă din 2009, are sediul pe strada Basarabiei, nr.142, bl N 3A, Parter. Contactaţi telefonic reprezentanţii Fundaţiei nu au binevoit să vorbească cu noi, trântindu-ne pur şi simplu telefonul în nas.

Pecistul Avram ori e prost, ori chiar e prost

L-am întrebat pentru a treia oară pe viceprimarul Ciumacenco când draku va fi demolată bariera lui Avram din faţa Centrului Cultural, amplasată acolo pe şest, în mod ilegal şi cât se poate de abuziv. Răspunsul a fost acelaşi pe care mi l-a dat şi acum trei săptămâni, timp în care nu s-a întâmplat desigur nimic: „Vă asigur că bariera va fi demolată”. Când? Nu se poate şti însă. O secretomanie tâmpită şi fără nicio noimă, care nu ne mai miră deloc. Culmea, chiar şi după ce a fost somat de Primărie să demoleze bariera, şmekerul de Avram continuă să stea ca prostu’ în popuşoi şi să facă din domeniul public moşia lu’ tacsu.

Criza sărăceşte bugetul de stat cu 9 milioane de euro

Încasările la bugetul statului colectate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi sunt în scădere faţă de anul trecut cu aproximativ 9 milioane de euro. În primele şase luni ale acestui an s-au încasat la bugetul consolidat al statului 713 milioane de lei, mai puţin cu 35 milioane de lei decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La capitolul buget de stat s-a încasat cu 33 milioane mai puţin decît anul trecut, la bugetul fondului de şomaj s-a înregistrat un minus de 5,8 milioane lei, iar la bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate s-a încasat cu 2,3 milioane mai puţin decât în primele şase luni ale lui 2008. Doar la capitolul asigurărilor sociale se observă o uşoară creştere, de la 260 milioane de lei la 267 milione lei.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Publice Galaţi, George Marinescu, a comunicat că instituţia are de recuperat şi arierate în valoare de 39 de milioane de euro, din care 18,7 milioane euro reprezintă arierate din 2008 şi 19,2 milioane de euro din cele constituite în cursul anului 2009. Reprezentanţii DGFP Galaţi consideră că principală cauză care a condus la scăderea volumului de încasări în perioada analizată faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost încetinirea activităţii economice.
Potrivit Oficiului Registrului Comerţului (ORG) Galaţi, de la începutul anului de 2009 şi până în prezent, în jur de 2.900 de societăţi au fost nevoite să pună capăt activităţii, ca efect al recesiunii economice, dar şi al unor măsuri fiscale extrem de controversate, precum celebra taxa „Pogea”. Dacă în 2008 pe parcursul primelor şase luni un număr de 381 de societăţi se aflau în insolvenţă, reorganizare sau faliment, în 2009 numărul acestora a atins cifra de 442.

Primirea unei locuinţe ANL, încă în faza de utopie

În anul de graţie 2009 achiziţionarea unei locuinţe ANL a devenit un lucru aproape irealizabil şi extrem de spinos pentru marea majoritate a tinerilor gălăţeni. Pe lângă o sumedie de criteriii mai mult sau mai puţin semnificative cum ar fi vârsta ( mai puţin de 35 de ani), situaţia locativă actuală, starea civilă actuală, starea de sănatate, vechimea cererii, nivelul de studii sau pregătire profesională, de cele mai multe ori pentru primirea unei locuinţe ANL tinerii trebuie să treacă şi de birocraţia abuzivă din Primăria Galaţi. Culmea, chiar şi după ce reuşesc să treacă de feţele ursuze din Primărie, tinerii se împiedică de un lucru şi mai grav - lentoarea şi apatia autorităţilor. Cel mai convingător exemplu în acest sens este faptul că în ultimul an jumătate nici măcar un amărât de apartament ANL nu a fost repartizat în municipiul Galaţi. Desigur, motivul cel mai adesea invocat şi cel mai plauzibil este absenţa banilor, nicidecum ritmul năucitor de lent al modului în care se derulează lucrările. De pildă, în ultimul an jumătate peste 4.000 de tineri şi familii cu probleme sociale au solicitat ajutorul municipalităţii pentru a primi o locuinţă ANL, însă în zadar. Dintr-un total de peste 3.000 de cereri de locuinţe ANL, doar 1.024 de dosare au fost punctate, restul de 2.382 au fost respinse pe criteriul depăşirii vârstei de 35 de ani sau a neactualizării. Totuşi, e lesne de înţeles aproape pentru oricine că lista aprobată de Consiliul Local (CL) nu prezintă însă şi certitudinea că tot atâtea locuinţe vor fi date în folosinţă în acest an. Primarul PSD al Galaţiului, Dumitru Nicolae, a afirmat în nenumărate rânduri că repartiţiile se vor face în funcţie de apartamentele care se vor construi. Până atunci, să nu neglijăm faptul că municipalitatea are de finalizat cele 92 de apartamente încă în lucru de acum doi ani. Semn că se lucrează mai ceva ca în Legenda Meşterului Manole.
Un calcul cât se poate de estimativ ne arată că, în cazul în care municipalitatea ar reuşi performanţa de a construi în jur de 50 de apartamente ANL pe an, persoana cu numărul 1024 de pe lista aprobată de CL ar trebui să intre în posesia mult aşteptatului apartament în circa 21 de ani. Cel mai probabil, niciodată. În primul rând, pentru că respectiva persoană s-ar putea să renunţe la a-şi mai actualiza cererea. În al doilea rând, pentru că va depăşi cu siguranţă vârsta legală pentru acordarea unei locuinţe sociale. În consecinţă, un solicitant al unui apartament ANL pentru tineri ar lua casa la pensie. Cât priveşte renumita „pilă” extrem de folositoare în achiziţionarea unei locuinţe ANL, vom reveni pe larg în altă ediţie.

Cartierul fantomă ANL din Galaţi – o porţie mare de tăcere

Întrebat în cât timp va primi locuinţă ANL persoana cu numărul 1.024 de pe lista aprobată de Consiliul Local, primarul Nicolae a răspuns senin, pasiv şi cât se poate de sec: „Când ne dă Guvernul bani". Totuşi, primarul Nicolae se laudă că în 2009 va ridica 300 de locuinţe ANL în Cartierul Siret şi micro 17. „Am solicitat 600 de miliarde de lei vechi pentru construirea a 300 de apartamente în cartierul Siret. Bani să începem avem, dar nu ştim dacă găsim bani pentru a termina ceea ce începem". Aproape nimic însă despre finalizarea blocurilor ANL începute acum doi ani din Cartierul Siret.
Pe acelaşi subiect, secretarul de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Răzvan Murgeanu, a anunţat cu ceva timp în urmă la Galaţi că nu se vor efectua construcţii noi de locuinţe ANL decât după finalizarea celor încă în lucru. "Trebuie să terminăm ce-am început şi după aceea ne angajăm în alte lucrări, pentru că e o nebunie să începi 100.000 de lucrări ştiind clar că n-ai buget să le termini. Această practică trebuie curmată pentru că suntem prea săraci ca să construim ieftin şi prost", a subliniat oficialul.
Potrivit raportului oficial al primarului Nicolae (PSD) în anul 2007 s-au predat la cheie doar 64 de locuinţe ANL. Alături de cele 64 de apartamente, predate tinerelor cupluri fară locuinţă, s-au mai aprobat 22 de repartiţii destinate unor familii evacuate din casele nationalizate, dar s-au semnat şi actele necesare pentru acordarea unor terenuri destinate construirii prin credit ipotecar a 32 de apartamente. În anul 2008, nici măcar o locuinţă ANL nu a fost finalizată.
Una dintre explicaţiile crizei de apartamente din municipiul din sud-estul ţării a stat în blocarea dezvoltării cartierului ANL- "Dimitrie Cantemir" dintre Galaţi şi Brăila. Ei bine, după ce au fost construite primele blocuri de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) în cartierul Dimitrie Cantemir, autorităţile brăilene au început să atace în instanţă statutul terenului şi autorizaţiile de construcţie emise de municipalitatea vecină.
Certurile dintre administraţiile locale din cele două judeţe în privinţa încasării taxelor au dus astfel la stoparea lucrărilor. Din acest motiv, în şase ani s-au ridicat doar nouă blocuri. Proiectul ANL de ridicare a cartierului "Dimitrie Cantemir" este inclus în realizarea unei aglomerări urbane între Galaţi şi Brăila ce ar urma să adăpostească, conform proiectelor iniţiale, peste 500.000 de oameni până în 2020.

Epava navei Transilvania, scufundată în 1979, mai stă cel puţin trei luni în apele Dunării

Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi a anunţat prelungirea cu trei luni de zile a contractului firmei SuperQuatro SRL, societatea care a fost angajată să scoată la suprafaţă epava navei Transilvania, scufundată acum 30 de ani la Dana 18 din Portul Galaţi, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News).
Lucrările pentru ranfluarea epavei navei „Transilvania” din Portul Comercial Galaţi au început încă de anul trecut şi sunt executate de firmă românească - Superquatro Grup. Valoarea totală a contractului cu tot cu TVA se ridică circa 15 milioane de lei noi. Contractul a fost semnat pe 21 iulie 2008, iar termenul limită stipulat în contract era data de 23 iulie 2009. Directorul APDM, Mihai Ochialbescu, susţine că motivele pentru care a fost acceptată prelungirea termenului limită stipulat în contract sunt anumite lucruri ascunse, cum ar fi epiuri (dig de piatră) sub navă cu o lungime de 30 metri, care nu au putut fi depistate la timp şi au îngreunat astfel lucrările de ranfluare a epavei.
„Acesta a fost punctul de vedere al comisiei tehnice din cadrul APDM, după ce a verificat toate documentele prin care firma Super Quatro solicita prelungirea contractului. De-a lungul timpului, firma a întâmpinat dificultăţi, lucruri ascunse care nu au putut fi trecute în caietul de sarcini. S-au găsit epiuri sub navă cu o lungime de 30 metri, care nu au putut fi depistate înainte. În plus, sub navă s-au găsit cabluri şi lanţuri, care la fel nu au putut fi trecute în caietul de sarcini şi au trebuit scoase suplimentar. Altă problemă a fost natura terenului, care a fost extrem de dur”, a declarat directorul APDM, Mihai Ochialbescu.
Deşi nu s-a respectat data limită prevăzută în contract, directorul APDM susţine că firma Super Quatro nu va fi primi penalizări. „Odată ce am încheiat un act adiţional şi există un articol care spune că în cazul în care pe parcursul derulării lucrărilor apar întârzieri ce nu se datorează culpei presatorilor părţile pot stabili de comun acord revizuirea termenilor de executare a servciilor”, a spus Ochialbescu.
Conducerea APDM Galaţi apreciază că valoarea contractului nu va suporta majorări, firma primind banii doar la finalizarea lucrărilor, anume pe 23 octombrie 2009.
„Preţul este ferm şi nerevizuibil. Suma de bani este prinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli al APDM şi vor veni de la Guvern. Deocamdată, am primit doar 5 milioane lei. Firma SuperQuatro va primi banii însă pe 23 octombrie, doar după ce va finaliza lucrările de ranfluare a epavei navei Transilvaniei”, a mai adăugat Ochialbescu.
Motonava de pasageri construită în 1938 pe un şantier danez, Transilvania, era destinată crozierelor de lux pe Marea Neagră şi Marea Mediterană. Nava avea următoarele caracteristici: lungime 132 m, lăţime, 17 m, pescaj, 5,7 m, greutate 5.160 TDW. Nava are corpul din oţel nituit, trei punţi, compartimentul maşini aşezat la prova, două motoare Diesel în 2 timpi cu simplu efect, 12 cilindri, 2 elice, puterea totală de 23.000 C.P. În data de 17 septembrie 1979, nava s-a înclinat şi s-a răsturnat în dreptul danelor 17-18 port Comercial Galaţi. Distanţa minimă între cheu şi epavă este de de circa 20 metri, iar cea maximă este circa 45 metri.
Potrivit şefului APDM Galaţi, prezenţa epavei la Dana 18 din Portul Galaţi are următoarele consecinţe negative: blocarea frontului danelor 18-21 în lungime de 440 m, colmatarea intensă a danelor adiacente, corelată cu imposibilitatea realizării în condiţii de siguranţă a lucrărilor de dragaj, imposibilitatea efectuării lucrărilor de reabilitare a cheului danelor care are o vechime de peste 50 de ani, impactul negativ asupra mediului din cauza pericolului de poluare chimică a mediului acvatic.
Pentru scoaterea epavei au fost prevăzute fonduri de la bugetul de stat prin lista de titluri a Ministerului Transporturilor, CN APDM Galaţi ca autoritate contractantă a organizat şi derulat procedura de licitaţie în conformitate cu prevederile OUG. 34/2006.

Impozitul forfetar a pus lacăt pe 2900 de firme gălăţene

Pentru a evita plata impozitului forfetar, taxă introdusă de ministrul Pogea, 2.900 de firme gălăţene au dat buzna la Oficiul Registrului Comerţului Galaţi pentru a-şi înceta temporar activitatea firmelor. Potrivit Oficiului Registrului Comerţului (ORG) Galaţi, de la începutul anului de 2009 şi până în prezent, în jur de 2.900 de societăţi au fost nevoite să pună capăt activităţii, ca efect al recesiunii economice, dar şi al unor măsuri fiscale extrem de controversate, precum celebra taxa „Pogea”. Dacă în 2008 pe parcursul primelor şase luni un număr de 381 de societăţi se aflau în insolvenţă, reorganizare sau faliment, în 2009 numărul acestora a atins cifra de 442.
Tot din punct de vedere statistic până mai ieri erau înregistrate la Registrul Comerţului un număr de 28.488 societăţi încă în viaţă, din care 6.103 sunt întreprinderi individuale, 22.351 sunt societăţi comerciale şi 34 sunt unităţi cooperatiste. Preşedintele Patronatului Intreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi (IMM), Marian Filimon, atrage atenţia că „impozitul lui Pogea” este un lucru extrem de păgubos pentru economie, cu consecinţe grave. Acesta semnalează că, din cauză că circuitul este închis foarte multe societăţi ajung să intre în blocaj financiar. Un alt blocaj este faptul că nu se mai restituie TVA-ul, fiind societăţi care au de încasat la ora actuală de pe urma TVA-ului sume de ordinul sutelor de milioane.
Un studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România pe un eşantion de 1.099 de înteprinzători din toată ţara arată că, în perioada octombrie 2008-martie 2009, peste jumătate din IMM-uri (57,58%) şi-au redus activitatea, 23,39% din firme funcţionează la aceeşi parametri, 14,80% dintre companii au dat faliment, iar 4,22% dintre agenţii economici au avut o evoluţie ascendentă. Acest studiu mai arată că 24,70 % dintre întreprinzători preconizează că intensitatea cea mai mare a crizei va fi în trimestrul II 2009, în timp ce 21,25% din persoane opinează că punctul culminant al recesiunii va fi spre sfârşitul anului 2009, 16,40% din oamenii de afaceri anticipează un maxim trimestrul I din 2010, iar 11,17% dintre cei anchetaţi consideră că apogeul va fi atins în trimestrul II din 2010.

Judeţul Galaţi, codaş la promovabilitatea examenului de bacalaureat

Judeţul Galaţi înregistrează cel mai mic procent de promovabilitate la Bacalaureat, de 59,82%, cu 5 procente peste nivelul anului trecut. Potrivit datelor centralizate de către Inspectoratul Școlar Județean, la Galaţi, dintr-un număr de 5853 de elevi doar 3501 (59,82%) au obţinut au absolvit examenul de bacalaureat, iar 2.336 (39,91%) au fost declaraţi respinşi. Un număr de 2225 de elevi au obţinut media 5, în timp ce 111 elevi au obţinut între 5 şi 5,99, 782 de elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, 1080 de elevi au obţinut medii între 7 şi 7,99, 988 de elevi au avut rezultate între 8 şi 8,99, 648 au obţinut medii între 9 şi 9,99, şi doar trei elevi au promovat examenul de bacalaureat cu nota 10. Niciun liceu din Galaţi nu a obţinut promovabilitate de 100%, şi doar trei elevi, de la Colegiul 'Vasile Alecsandri', au obţinut media 10. Reprezentanţii ISJ susţin că vor demara o serie de controale la liceele şi grupurile şcolare unde s-au obţinut rezultate slabe la examenul de bacalaureat. Măsuri se vor lua la liceul „Tudor Vladimirescu”, unde doar un elev din 19 a absolvit examenul, dar şi la liceele şi grupurile şcolare unde s-a înregistrat o promovabilitate sub 40 %. „Se va face o evaluare serioasă a managementului din aceste unităţi. Acolo unde constatăm lipsă de performaţă se vor lua măsuri drastice. Aceşti directori de şcoli trebuie să arate performanţă. Nu a cerut nimeni prmovabilitate de 100%. Nu vorbim de întrecere socialistă în învăţământ, dar nu este posibil ca la un colegiu, cum este cel din Tecuci, ca mai mult de un copil din doi să nu ia bacalaureatul. Din păcate, nivelul învăţământului gălăţean nu este unul mulţumitor”, a afirmat Doru Resmeriţă, inspector general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. Potrivit reprezentanţilor ISJ, în ultimii cinci ani la nivelul judeţului Galaţi nu s-a mai înregistrat un procent de promovabilitate la BAC de peste 75%. Anul trecut doar 55 la sută dintre candidaţi au promovat examenul de bacalaureat.
A doua sesiune a Bacalaureatului se va organiza în a doua parte a lunii august. Perioada de înscriere este 12-17 iulie. Fiecare elev se va înscrie la liceul sau grupul şcolar pe care l-a absolvit.

Peste 1800 de contestaţii depuse la BAC

Un număr de 1.834 de contestaţii au fost depuse de către elevii nemultumiţi de rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat din acest an. Inspectorul şcolar general adjunct Laura Marin din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi ne-a comunicat că cele mai mari nemulţumiri au fost în privinţa notelor la Matematică – 685 şi Limba şi Literatura Româna- 641. Lucrările vor fi recorectate în perioada 6, 7 ,8 iulie, iar rezultate finale vor fi publicate pe 9 iulie.
Printre liceele care au obţinut rezultate bune se numără Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", unde promovabilitatea a fost de 99,50%, colegiul "Emil Racoviţă”, Seminarul Teologic „Sf. Apostol Andrei”, şi Colegiul „Costache Negri”. Cele mai slabe rezultate s-au înregistrat la grupurile şcolare, unde procentul de promovabilitate a fost sub 40%. Cel mai mic rezultat s-a obţinut însă la Grupul Şcolar "Tudor Vladimirescu", unde doar un elev a promovat examenul de bacalaureat.
Cei 2.336 de elevi gălăţeni care nu au absolvit examenul de bacalaureat au ocazia să fie testaţi la cea de-a doua sesiune, care va avea loc în a doua parte a lunii august. Perioada de înscriere este 12-17 iulie. Fiecare elev se va înscrie la liceul sau grupul şcolar pe care l-a absolvit.

O gălăţeancă de 22 de ani, infectată cu virusul gripal AH1N1

Primul caz de infectare cu noul virus gripal AH1N1, la Galaţi, a fost confirmat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino". Este vorba despre o tânără de 22 de an,din Galaţi, sosită din Marea Britanie. Medicii declară că, pentru prima oară de la apariția îmbolnăvirilor cu virusul A/H1N1 în România, se confruntă cu un caz mai complicat, pacienta din Galați suferind și de pneumonie. „Din acest motiv, s-a luat decizia ca aceasta să fie transferată la Institutul „Matei Balș” din București, unde primește tratament adecvat. Autoritățile sanitare au demarat investigația epidemiologică pentru depistarea tuturor contacților. Astfel, numărul cazurilor de gripă A/H1N1 din România se ridică la 41”, se precizează în comunicatul Ministerului Sănătăţii.
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică (DSP) Galaţi a trimis, joi dimineaţa, către Institutul Cantacuzino de la Bucureşti probe recoltate de la trei persoane, un bărbat, de 48 ani, şi o tânără de 22 ani venită din Marea Britanie, dar şi de la un copil de 1 an şi 7 luni venit din Spania, împreună cu părinţii. Din fericire, în cazul copilului şi al bărbatului probele biologice date spre analiză au fost negativ.

Fosta directoare de la DGASPC acuzată de deturnare de fonduri dintr-un proiect european

Marinela Dobrea, fosta directoare a Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului Galaţi, este acuzată de către actuala directoare - Manon Cristoloveanu, că ar fi făcut dispărută o sumă de peste 50.000 euro dintr-un proiect PHARE. Proiectul în cauză este denumit „Centru transfrontalier de training pentru asistenţii personali”, finanţare în derulare în cadrul Programului PHARE de bună vecinătate între România - Republica Moldova 2004 - 2006 şi viza amenajarea în cartierul Micro 20 a unui centru de pregătire a asistenţilor. Conform proiectului, bugetul total aprobat pentru această investiţie era de 152.777,78 euro, din care finanţarea nerambursabilă (în valoare de 90%) era de 137.500,00 euro, iar cofinanţarea DGASPC (în valoare de 10%) de 15.277,78 euro. Sumele lipsă au fost constatate în urma unui audit, care a scos la iveală că nu s-a realizat mai nimic din acel proiect, deşi o parte din sumă a fost încasată. În acest sens, Ministerul Dezvoltării şi Locuinţei a trimis notificarea că se impune returnarea fondurilor PHARE în valoare de 51.614 euro. Cazul se află şi pe masa de lucru al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Deloc surprinzător, vinovaţi de lipsa banilor sunt Ciprian Magria, coordonatorul proiectului, precum şi fosta directoare care a furat de la gura bieţilor orfani, Marinela Dobrea. Un exemplu nesimţit despre modul în care au fost cheltuite fondurile europene este şi achiziţionarea unui microbus Citroen, în valoare de 64.000 de lei. Ei bine, acest autoturism a fost cedat către Fundaţia “Speranţa Danubiană”, ONG în cadrul căruia Marinela Dobre este cenzor, date ce ar putea duce la un posibil conflict de interese. Mai mult, persoana care a reprezentat fundaţia respectivă era Anca Iamandi, actualmente Anca Magria, soţia coordonatorului de proiect Ciprian Magria. Reamintim că, directoarea demisă de la Direcţia pentru Protecţia Copilului din Galaţi, Marinela Dobrea, este acuzată că, prin intermediul unei rude, a primit mii de euro pentru angajările pe care le-a făcut în instituţie. În plus, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului au descoperit în instituţie nereguli financiare de ordinul a câteva mii de euro. Autorităţile care anchetează cazul “Dobrea” au mai constatat că fosta directoare a DGSPAC Galaţi a vorbit la telefonul de serviciu, în perioada concediului medical, în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut, de 3.200 euro.

Penitenciarul Galaţi se află in colaps financiar

Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă de la Galaţi a acumulat datorii neachitate către furnizorii de servicii publice, în valoare totală de 126.441 de lei, iar către furnizorii de hrană pentru deţinuţi figurează cu o datorie de 173.000 de lei. Informaţia a fost confirmată şi de directorul Penitenciarului Galaţi, judecătorul Neculai Burlibaşa. Potrivit acestuia, instituţia pe care o conduce are de achitat facturi către furnizorii de alimente în valoare de 173.000 de lei, sumă restantă la gaz metan, pe lunile mai - iunie, de 40.666 lei, la apă de 33.289 lei, iar la lumină de 52.456 de lei, totalul pe utilităţi fiind de 126.411 lei. Furnizorii de hrană au încetat livrările către penitenciar întrucât serviciile lor nu au mai fost achitate de la 1 aprilie. În aceste condiţii, conducerea penitenciarului a apelat la rezerva proprie de alimente, însă este una redusă. “În prezent, avem un stoc de rezervă ce ne asigură posibilitatea să supravieţuim trei- patru zile”, a spus judecătorul Neculai Burlibaşa. Pentru achitarea datoriilor către furnizori penitenciarul trebuie să primească realocări bugetare de la Administraţia Naţională a Penitenciarilor (ANP). Condiţiile dificile cu care se confruntă Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă de la Galaţi au fost făcute publice şi de către liderul sindical Radu Hilohe. “Sporurile de confidenţialitate s-au făcut cu întârziere, de un an nu se acordă bilete de odihnă şi tratament, iar orele suplimentare efectuate în perioada noiembrie 2008 - ianuarie 2009 nu au fost plătite”, a spus Hilohe.

Deviza Parcului Industrial - decât mult şi fără rost, mai bine puţin da' prost

De mai bine de cinci ani, autorităţile gălăţene ne ameninţă cu construirea unui gigant parc industrial, menit să creeze circa 30.000 de locuri de muncă. Între timp, lucrurile au luat o altă turnură. Parcul de la Galaţi a rămas doar la stadiul de intenţie, nematerializându-se nici măcar o investiţie nouă în cadrul acestuia. Nu s-a ţinut cont nici măcar de recomandările Uniunii Europene pe care România ar trebui să le aplice în viitorul apopiat, adică scoaterea unităţilor industriale în afara oraşelor.
Să ne amintim puţin şirul evenimentelor: În anul 2003, acţionarii societăţii, Consiliul Local Galaţi şi Consiliul Judeţului Galaţi, în cooperare cu Regia Autonomă Administraţia Zonei Libere Galaţi, au decis constituirea şi finanţarea unui parc industrial la Galaţi, investiţie în valoare de 17.492.340 lei. Un argument important au fost avantajele şi oportunităţile existente în zona Galaţi, printre care amplasarea geografică a Galaţiului (pe malul stâng al Dunării, într unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România). Conform proiectului iniţial, parcul are o suprafaţă de 21,8ha, iar în primă fază ( primul an şi jumatate), ar fi trebuit delimitate parcele printr o reţea de drumuri, împărţite pe activităţi. De pildă, industria de procesare a produselor siderurgice, tehnologia informatică, industria alimentară, industria navală etc. În conformitate cu legislaţia actuală, parcurile industriale trebuie să aibă acces la un drum national sau european şi racordat la reţelele de utilităţi. Mai mult, titlul de parc industrial este atribuit doar dacă societatea-administrator demonstrează, în studiul de fezabilitate, că în perimetrul respectiv vor fi realizate investitii in infrastructură, utilităţi şi construcţii. Desigur, acest obiective nu s-au realizat, deşi în zonă s-a cheltuit o mulţime de bănet aiurea. Aşadar, cel puţin până la proba contrarie, parcul industrial râmâne doar o găselniţă electorală.

Parcul industrial nu va mai exista nici măcar pe hârtie

Conform unor economişti, în curând parcul industrial de la Galaţi nu va mai exista nici măcar pe hârtie. Motivul e simplu. Se pare că marea majoritatea a investitorilor nu se mai arată interesaţi să investească în acestă zonă, ci preferă partea de Vest a ţării. Alt lucru demn de luat în calcul ar fi faptul că, la ora actuală, Galaţiul este socotit a fi unul din cele mai vulnerabile judeţe din punct de vedere economic. Spe exemplu, dacă acum 4-5 ani oraşul de la Dunăre se situa pe primele locuri ca şi contribuţie la Produsul Intern Brut (PIB), iată că în anul de graţie 2009 se situează pe un jenant loc 27. Alt considerent major ar fi chiriile exorbitante pe care le percep autorităţile gălăţene, fapt care duce automat la alungarea investitorilor. Nu e de mirare de ce mari investitori precum Carrefour şi Promenada Mall au deschis magazine de peste 40 de milioane de euro în Brăila, şi nu în Galaţi.

Autorităţile gălăţene sunt impotente la capitolul „investiţii”

Conform jurnaliştilor de la „Financiarul”, judeţul Prahova este una din zonele cele mai căutate de investitori. De pildă, aici funcţionează nu mai puţin de opt parcuri industriale, iar de curând a fost demarat proiectul unui nou parc, investiţie ce aparţine companiei Alianso Bussinesc Park de peste 1,3 miliarde de euro, care ar urma să creeze 20.000 de locuri. Revenim pe meleaguri covurluiene, la aşa-zisul parc industrial de la Galaţi, pentru a menţiona că de-a lungul timpului, mai exact din 2004 şi până în 2008 s-au alocat câteva miliarde de lei. Însă un lucru e cert: nu e de ajuns să ai potenţial, bani, investitori sau forţă de muncă, trebuie să şi vrei să faci ceva. Un exemplu cât se poate de elocvent în acest sens este judeţul Brăila, care deşi nu are un parc industrial a reuşit să atragă în ultimii ani de aproape zece ori mai mulţi investitori decât Galaţiul. Alt exemplu de reuşită este Zona Liberă care în ianuarie 2009 avea o suprafaţă totală concesionată către clienţi de 664.797 mp. Gradul de ocupare faţă de totalul disponibil spre concesiune este de aproximativ 75%. În restul de 25% sunt incluse şi suprafeţele amenajate din fonduri proprii sau atrase de catre regie însumând aproximativ 10.500 mp sub forma de facilităţi de depozitare. În ceea ce priveşte profiturile brute acestea, au înregistrat creşteri de la an la an începând cu 2005 când s au situat la un nivel de 70.796 lei de 4,15 ori mai mult decât la nivelul anului 2004. Anul 2006 a înregistrat şi el o creştere la nivel de profit brut în suma totală de 111.005 lei, de 6,5 ori mai mult decât ân 2004. Anul 2007 a înregistrat un profit brut de 380.969 lei de 22,31 ori mai mare ca în 2004. Profitul brut înregistrat în anul 2008 este de 49,29 ori mai mare decât cel corespunzător anului 2004, de 11,89 ori mai mare decât cel din 2005 si de 7,59 ori mai mare ca cel din 2006.

Se confirmă o meteahnă!

Un alt cusur al parcului industrial se pare că este cel legat de inginerul Viorel Munteanu, numit director de primarul Nicolae înainte ca acel parc să existe efectiv. Mai exact, este ca şi cum ai numi la un bloc administrator înainte ca blocul să fie construit. Cu toate acestea, dl Munteanu nu recunoaşte că ar fi directorul general al SC Industrial Parc SRL Galaţi, plătit din bani publici, ci este „doar cel care îl va exploata”. Tot de la dânsul am aflat că, pe fondul crizei economice, lucrările la parc au fost sistate, iar anul acesta nu s-a alocat niciun leu măcar. Totuşi, acesta spune că au existat oarece investitori, însă criza bat-o vina i-a alungat pe toţi. Întrebat despre stadiul lucrărilor la parcul industrial viceprimarul Ciumacenco a recunoscut că „în parc nu există niciun investitor”. Mai mult, în zonă nu sunt utilităţi de niciun fel iar clădirea administrativă a parcului nu a fost nici ea finalizată. Surprinzător, Ciumacenco îl contrazice pe ing. Munteanu şi afirmă că pentru parc anul aceasta s-au alocat în jur de 20 de miliarde lei vechi. În consecinţă, la parc se lucrează pe brânci, aidoma Legendei Meşterului Manole.