La Teatrul Muzical cam miroase a puşcărie

La solicitarea DNA, Garda Financiară a efectuat o verificare financiar-contabilă la Teatrul Muzical. Raportul a fost trimis Primăriei pentru a se constitui parte civilă în procesul penal pentru recuperarea prejudiciului.


Ilegalităţile lui Florin Melinte ies la iveală! Un raport al Gărzii Financiare Galaţi arată negru pe alb potlogăriile care sunt comise de ani buni la Teatrul Muzical. Acte măsluite, nerespectarea legislaţiei privind efectuarea achiziiţiilor, preţuri mult prea mari la cumpărarea acestora, sunt doar câteva dintre neregulile constatate de Garda Financiară.

Achiziţii suspecte

„Procentul de realizare a achiziţiilor prin utilizarea SEAP este de 0%, deşi există obligaţia legală de realizare a acestora prin intermediul mijloacelor electronice, în proporţie de 20%”, se precizează în raportul respectiv.

Mai mult, o parte dintre firmele care furnizează Teatrului Muzical diferite mărfuri sînt în strînsă legătură cu apropiații lui Florin Melinte. De pildă, Star Danubio Blue SRL are ca asociat unic şi administrator pe un anume Zazzara Giampiero ( domiciliat în Roma).

Interesant este faptul că sediul social este declarat în locuinţa proprietate personală a consilierului artistic al Teatrului Muzical „Nae Leonard” şi director interimar la această dată, Laura Sava. Mai mult, în contractul încheiat în data de 15.10 2007, aceasta reprezintă firma Star Danubio Blue SRL.

Asociatul unic –administrator Zazzara Giampiero este regizor, iar serviciile în valoare de 83.300 lei reprezintă contravaloarea cursurilor de măiestrie vocală susţinute de soprana Laura Niculescu şi a organizării de spectacole.

Semne mari de întrebare sunt şi în cazul firmei Flora Mixt SRL. Deşi nu figurează în nicio bază de date ca furnizor specializat de accesorii pentru instrumente muzicale, firma a livrat asemenea produse.

Valoarea cu care Flora Mixt SRL a achiziţionat mărfurile este de 9.577,07 lei, în timp ce Teatrul Muzical le-a cumpărat de la societatea respectivă cu 38.887,03 lei.

De exemplu, au fost cumpărate corzi de vioară, cu 67,23 de lei, de către Flora Mixt care le-a livrat Teatrului Muzical la preţul de 193,27 lei sau păr arcuş vioară achiziţionate cu 21 lei şi livrate către Muzical cu 42 lei.

Alt exemplu: cordar vioară Tomastik achiziţionat cu 75,63 lei şi facturat teatrului cu 150 lei, iar lista exemplelor poate continua. De asemenea, firma nu justifică proveninenţa unor mărfuri livrate către autoritatea contractantă.

„Vor fi efectuate demersuri pentru verificarea evidenţelor firmei în cauză, iar dacă acestea nu vor fi puse la dispoziţia controlului, se va proceda la sesizarea penală a faptelor reprezentanţilor societăţii care au declarat un sediu social pentru a se sustrage verificărilor”, se precizează în raportul Gărzii Financiare.


Demisia lui Melinte

În urma acestui raport, consilierii PDL au cerut demisia directorului şi recuperarea prejudiciilor materiale create de Florin Melinte.

„Domnul Melinte este director şi este plătit şi ca regizor cu 9.000 lei. Are contracte de colaborare cu diverse societăţi aparţinând apropiaţilor conducerii Teatrului Muzical. Potrivit Raportului Gărzii Financiare Galaţi, procentul de realizare a achiziţiilor prin utilizarea mijloacelor electronice este zero la sută, deşi avea obligaţia de realizare în proporţie de 20 la sută.

A gestionat prost 72 de miliarde avute la dispoziţie. În iulie, cheltuise 75 la sută din ei. Demisia e prea puţin, vă rugăm să-l daţi afară", a spus Mihai Alin.

"Nu vreau ca numele meu să fie legat de ceea ce se întâmplă la Teatrul Muzical. Ştiu la fel ca şi dumneavoastră ce se întâmplă la Teatrul Muzical, consider că este incorect, nedrept, şi că ceea ce se întâmplă, într-o instituţie de cultură nu ar trebui să se întâmple. Poate că ar trebui să facem o anchetă serioasă acolo, să vedem ce trebuie făcut", a spus viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.

Consilierul PSD Aurelian Constantin, preşedintele Comisiei de buget finanţe, a afirmat că nu va vota rectificarea bugetului decât cu un amendament - unitatea de cultură să nu primească subvenţia de 95.000 de lei.

"Garda Financiară a constatat o serie de nereguli grave în modul în care au fost cheltuiţi banii instituţiei. Nu se respecta legislaţia cu privire la achiziţiile făcute, iar contractele erau date unor firme apropiate directorului", a spus consilierul.


„Teatrul Muzical nu a început cu Melinte şi nici se va sfârşi cu Melinte”, a spus şi consilierul Picu Roman.

În pofida tuturor acestor evidențe, primarul Dumitru Nicolae a avut din nou o poziţie protectivă faţă de Melinte: „Nu e Meline vinovat de restructurile care se fac. Legea îl obligă. Vom analiza situaţia. Vă atrag atenţia că în bugetul pe un an al Teatrului Muzical, aportul propriu e sub doi la sută. Ne prăbuşim singuri”.

Apărarea lui Melinte


"Consilierii au fost induşi în eroare. Mereu mi se scot ochii pentru o cercetare de acum cinci ani. Vreau ca această cercetare să fie finalizată cât mai repede pentru a pune capăt acuzaţiilor care mi se aduc. Sunt chestiuni care nu au caracter penal şi sunt prescrise de ani de zile", ne-a spus Florin Melinte.

"Consilierii să nu uite că eu am contract de management pe 5 ani, iar evaluarea profesională se face în baza unei hotărâri de Guvern. Sunt anumite etape de parcurs", a mai spus directorul Teatrului Muzical.

Florentina Iugan, arhitectul-şef al Primăriei Galaţi, a demisionat din funcţie

Florentina Iugan a decis să renunţe la fotoliul de arhitect-şef al municipiului Galaţi pe care-l deţinea din 20 mai 2009. Din primele informaţii reiese că la baza demisiei stau anumite presiuni din partea unor persoane influente din oraş.

Surse din cadrul Primăriei ne-au spus că demisia arhitectului-şef a ajuns pe biroul primarului Dumitru Nicolae, astăzi, în jurul orei 13:30. La puţin timp au aflat şi cei doi viceprimari, Nicusor Ciumacenco si Mircea Razvan Cristea.

Florentina Iugan a absolvit în 1999 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti şi are nu mai puţin de trei masterate: master în Dezvoltare Urbană Integrată (urmat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti şi Institute Nationale des Sciences Appliques din Lyon între 1999 - 2001), un master în Management Urban (urmat la Institute for Housing and Urban Development Studies Rotterdam, Universitatea Erasmus Rotterdam între 2002 - 2003), şi un master în Managementul Regiunilor Metropolitane (organizat de universităţile Erasmus Rotterdam, Ca` Foscari Veneţia, Copenhaga, Anvers şi Barcelona, între 2003 - 2004).

În perioada 2000-2008 a fost asistent universitar în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti, la Departamentul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Catedra de Planificare Urbană şi Dezvoltare Teritorială.

Terenul retrocedat, blocul „în aer“

Judecătorii au restituit în natură pământul de sub blocul IC1, iar locatarii acuză justiţia şi primăria de rea-credinţă. Pentru că proprietarul nu poate intra în posesia terenului, locatarii ar putea fi obligaţi să plătească o chirie lunară de 2.000 de euro.

Modul în care s-au rezolvat o bună parte dintre retrocedări în instanţe a dat naştere şi unor situaţii ciudate. Un exemplu elocvent este la blocul IC1 de pe Faleza Dunării, ai cărui locatari s-au trezit peste noapte că terenul de sub imobil a fost câştigat în instanţă, iar noul proprietar le cere o chirie exorbitantă.

2.000 euro chirie lunar

Prin sentinţa definitivă şi irevocabilă nr. 1245/10 decembrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi, s-a decis că Aneta Gorea a moştenit terenul de sub blocul menţionat ((400 de metri pătraţi, reprezentând terenul de sub bloc, curtea şi căile de acces) de la Tinca Teodoru (certificatul nr.203/17 iulie 1996).

Punerea în executare a acestei hotărâri (întemeiată pe dreptul comun) a fost imposibil de realizat deoarece Primăria Galaţi a încheiat, pe 30 decembrie 1997, un contract de concesiune cu firma Vega 93 SRL.

La începutul anului trecut, femeia a solicitat, în instanţă, ca asociaţia de proprietari să-i plătească o chirie de 2.000 de euro lunar cu începere de la 19 ianuarie 2009.

Expertiza judiciară contabilă realizată de Mihai Mândru arată că „reclamanta este îndreptăţită să obţină o compensaţie echivalentă lipsei de folosinţă începând de la data dobândirii dreptului de proprietate”.

Din calculul expertului reiese o chirie lunară de 2.352 de euro. Pentru perioada 19 ianuarie -31 iulie, moştenitoarea are de încasat deja 15.920 de euro, deci cam cât preţul a un sfert de apartament!

Proprietarii apartamentelor nu sunt de acord şi au cerut respingerea acţiunii formulată de Aneta Gorea pe motiv că „odată cu cumpărarea apartamentelor li s-a constituit un drept de folosinţă asupra terenu lui”. De altfel, asociaţia de proprietari a chemat în garanţie firma Vega 93, cea care a construit blocul.

La rândul său, firma Vega a chemat pe 1 iunie 2010 în garanţie Primăria Galaţi. „Societatea noastră nu a invocat vreodată că ar fi proprietar al terenului respectiv. Proprietarul acestui teren este Primăria”, a precizat patronul Corneliu Istrate.

În plus, acesta menţionează că „SC Vega 93 a achitat Primăriei taxa de redevenţă anticipat, pe 25 de ani, taxă inclusă în costul apartamentului”.

Cei mai revoltaţi de această „aberaţie justiţiară” sunt proprietarii apartamentelor. Oamenii spun că nu este corect să plătească chirie atâta vreme cât au cumpărat apartamentele. Unii dintre ei au apelat şi la avocaţi.

„Noi am dat nişte bani pe acele apartamente. În contractul de cumpărare este scris că terenul este liber. În plus, noi am plătit toată contravaloarea redeverenţei. Dreptul de folosinţă a terenului a fost plătit. Nu mai poate să-mi ceară nimeni să mai plătesc încă o dată. Situaţia este enervantă”, ne-a declarat Vasile Pârlog, unul dintre proprietari.

"Este o abordare greşită din partea instanţei pentru că în astfel de cazuri legea retrocedărilor spune că există legi speciale. Reclamanta ar fi trebuit să meargă la autoritatea locală să ceară un teren în altă zonă sau să ceară Fondului Proprietatea o despăgubire. Vega 93 i-a oferit reclamantei varianta despăgubirii, dar aceasta a refuzat”, a mai adăugat Vasile Pârlog, intervenient în nume propriu.

Precizăm că în 2002, un apartament cu trei camere, la blocul IC 1, a costat 934 de milioane lei vechi.

Labirintul intereselor

„Noi ne-am văzut interesul şi am acţionat în judecată asociaţia de proprietari. La rândul lor, ei se pot îndrepta împotriva SC Vega, iar firma poate chema în garanţie Primăria, de la care a concesionat terenul”, ne-a declarat avocatul Romică Artene, care o reprezintă pe moştenitoare în justiţie.

Banii oraşului sunt risipiţi de Primărie în Oltenia

Primăria Galaţi a cheltuit sute de miliarde de lei vechi pentru paza unei dărăpănături din Vâlcea.Imobilul cu pricina aparţine municipalităţii de opt ani, dar zace nefolosit şi consumă inutil banii plătiţi de gălăţeni ca impozite şi taxe.

Botezată cândva „Bucegi”, vila a fost construită de municipalitatea gălăţeană în anii ’30 în staţiunea vâlceană Călimăneşti-Căciulata. După naţionalizare, imobilul a ajuns în administrarea unei întreprinderi de stat din Vâlcea, care a abandonat-o în 1993.

Vandalizată de hoţi

Clădirea este întinsă pe trei nivele şi are peste 20 de camere. Ea a fost vandalizată timp de 10 ani, adică până în 2003, când Primăria Galaţi a reintrat în posesia ei prin Legea 10/2001.


"Clădirea a este a Galaţiului şi era destinată vacanţelor funcţionarilor. După Revoluţie ea a fost vandalizată şi părăsită”, ne-a spus Marcel Gurzu, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Galaţi.

Din 2003, municipalitatea a cheltuit sute de miliarde vechi pentru paza vilei. Conform Sistemului Electronic de Licitaţii Publice, Primăria Galaţi plăteşte, in 2010, 20.683 lei firmei SC Prudent SA din Râmnicu Vâlcea, iar în cei opt ani de la reintrarea în posesie nu s-a făcut nici cel mai mic demers de reparare, rentabilizare sau măcar de asociere cu un investitor în turism.

La ora actuală, vila de la Călimăneşti-Căciulata se află într-o continuă stare de degradare, iar la ultimul etaj apa intră prin zonele în care acoperişul este spart. Totul trebuie refăcut: pereţi, pardoseli, tavane, sobe, instalaţii electrice.

Primarul Dumitru Nicolae declară că vina nu-i aparţine şi arată cu degetul spre Guvern: „Legislaţia e de vină. Noi am vrut să băgăm vila pe segmentul social şi să o amenajăm pentru tratament, însă a apărut o hotărâre care interzice acest fel de investiţii. E adevărat că imobilul nu a mai fost reparat de 50 de ani, dar nu vă faceţi griji, că o vom renova”.

Întrebat de ce municipalitatea risipeşte sute de milioane pentru paza unei clădiri părăsite, primarul Nicolae a răspuns: „Altă soluţie nu avem. Dacă renunţăm la gardieni, ne vom trezi că nişte indivizi tuciurii la faţă ne fură până şi pereţii”.

Pe lângă serviciile de pază, gălăţenii mai plătesc impozitul pentru vilă la Administraţia Financiară din cadrul Direcţiei de Finanţe a oraşului Călimăneşti.

„Nu înţeleg de ce Primăria plăteşte atâţia bani pentru paza unei clădiri abandonate. Mai potrivit ar fi fost să investească în renovarea ei”, ne-a declarat consilierul local Viorel Trif.