După ce ne-au otrăvit sufletele, indienii de la Mittal ne-au cianurat şi apele

Încă o veste extrem de nocivă pentru comunitatea gălăţeană: un mal uriaş de zgură ne-a otrăvit apele. Asta după ce la fiecare 30-40 de minute, indienii de la Mittal au grijă să acopere Galaţiul cu un nor de praf şi substanţe toxice. La ora actuală, poluarea din Galaţi a atins cote alarmante, încât nu e de mirare că am ajuns să respirăm bioxid de carbon şi să expirăm oxygen SH. Vă întrebaţi cumva ce făuresc autorităţile în tot acest timp? Ei bine, mai nimic. Preferă doar să fie complice, în loc să sancţioneze drastic şi la timp orice încălcare a normelor de mediu. Să amintim de business-ul fals a anglo-indienilor de la Arcelor Mittal care, potrivit contractului de privatizare în 2001, până la sfârşitul anului 2006 ISPAT Sidex va investi 76,7 milioane USD în protecţia mediului, iar în perioada 2007-2008, va investi încă 34,5 milioane USD în îmbunătăţirea mediului? Nu ştim dacă se mai merită să ne irosim nervii şi timpul degeaba. Fireşte, aşa-zisele investiţii realizate de Mittal au fost cam de fiecare dată supraevaluate şi nu au privit nicidecum controlul emisiei de gaze, controlul evacuării deşeurilor în apele curgătoare sau protecţia solului şi a apelor. De pildă, ultima realizare catastrofală a lui Mittal s-a petrecut zilele trecute, când un ditamai malu’ de zgură s-a prăbuşit în canalul de legătură dintre lacurile Mălina Nord şi Mălina Sud, obturând curgerea naturală a apelor. Incidentul s-a petrecut, bineînţeles, din cauza exploatării neglijente şi haotice a Haldei de Zgură de către firmele indianului, Grand Smith International şi SC Ady Toma, care nu au respectat normele de protecţie a mediului şi nici măcar faptul că, potrivit autorizaţiei de exploatare, au o interdicţie de 300 de metri să se apropie de canal. Astfel, din cauza malului prăbuşit, canalul a fost afectat grav de deşeurile industriale şi reziduri pe o lungime de 300 de metri. Mai mult, comisarii de mediu avertizează că există riscul ca apele deteriorate colectate de lacul Mălina Nord să se reverse peste zgura prăbuşită în canal şi să ajungă în iazul piscicol Mălina. Nu este exclusă nici varianta ca deşeurile industriale să ajungă în Siret, iar apoi în Dunăre. Tot de la reprezentanţii Gărzii de Mediu Galaţi am aflat că cele două firme, Grand Smith Internaţional şi SC Ady Toma, se ocupă doar cu exploatarea fierului, însă nu şi cu depozitarea zgurei într-un mod adecvat, aşa cum firesc ar fi trebuit să se întâmple. „În autorizaţia lor de mediu era stabilit doar recuperarea fierului vechi, pe noi ne interesează şi depozitatea zgurei. Ea trebuie folosită, nu trebuie lăsată să creeze presiuni. Vom cere astfel revizuirea autorizaţiilor în aşa fel încât zgura să fie valorificată de urgenţă. Toate societăţile vor fi sancţionate. Astăzi (n.r. 23 iunie) vom efectua un control la SC Ady Toma, iar la Grand Grand Smith Internaţional aşteptăm să revină patronii în ţară. De asemenea, şi compania ArcelorMittal va fi amendată pentru că nu s-a preocupat ca cele două societati sa respecte procedurile de exploatare. După ce vom face aceste controale, vom stabili şi cuantumul amenzilor”, a explicat Ion Drugan, şef la Garda de Mediu Galaţi. Cantitatea cea mai mare de zgură ce a alunecat se află în perimetrul de exploatare al Grand Smith Internaţional, iar o porţiune de circa 50 metri a alunecat din partea de vest a perimetrului de exploatare a firmei Ady Toma. Ce ar trebui făcut în aceste condiţii? În mod normal zona afectată ar trebui de urgenţă curăţată, pentru a nu exista riscul ca substanţele chimice să ajungă să ajungă să otrăvească şi alte ape. Desigur, aşteptăm şi acele amenzi mult promise de autorităţile de mediu.
Megaescrocheriile lui Mittal ies la iveală

Recent am intrat în posesia unui document al Gărzii de Mediu Galaţi, din luna mai a acestui an, adresat patronatului ArcelorMittal. În respectivul document, comisarii de la protecţia mediului îi solicită lui Augustine Kochuparampil, director general la acea vreme, rezolvarea unor probleme, printre care enumerăm construirea noului amplasament pentru depozitarea zgurelor de oţelării şi a altor deşeuri periculoase, decalmatarea iazurilor decantoare Cătuşa şi Mălina-Nord, asigurarea scurgerii naturale a apei din Mălina Nord în Sud prin decalmatarea canalului de scurgere afectat de Halda de Zgură. Aşa cum era de prevăzut, nicio măsură nu a fost îndeplinită de ArcelorMittal, la fel cum niciun fel de amendă nu i-a fost aplicată până la această dată. Potlogăriile indienilor de la Mittal se ţin însă lanţ, iar ilegalităţile continuă să iasă subit la suprafaţă. Spre exemplu, firma Ady Toma SRL deţine un contract de prestări servicii nr. 4221/5183/19.06.2008 pentru recuperarea fierului vechi de pe halda de zgură expirat. Firma desfăşoară activitate de exploatare în baza unei note de comandă de aprovizionare emisă în data de 13.05.2009, care face referire la prevederile din contractul care este expirat. Tot de la comisarii Gărzii de mediu am aflat că ArcelorMittal a încheiat cu Ady Toma un protocol fără termen de valabilitate cu clauze speciale ce fac referire la contractul de prestari servicii care la data controlului este expirat. Pe de altă parte, cu Grand Smithy Works Internaţional nu există niciun contract de prestări servicii. Firma desfaşoară activităţi de exploatare în baza unei comenzi de aprovizionare care nu ţine loc de contract de prestări servicii. Surprinzător, nici cea de-al treia firmă SC D.S.U. România nu are contract de prestări servicii pentru exploatere pe halda. De la purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Galaţi, Ion Avram, a aflat că pe lângă sancţiunile care vor fi aplicate, până 29 iunie ArcelorMittal are obligaţia de a decolmata canalul de comunicare între balta Mălina-nord şi Mălina –sud, să reamenajeze taluzul pe întreaga lungime pentru prevenirea situaţiilor accidentale similare, termen limită 30.07.2009. Până la această dată, ArcelorMittal are însă obligaţia de a încheia contracte cu prestatorii de servicii cu clauze clare, obligaţiile parţilor, responsabilităţile părtilor contractante şi termene de valabilitate.